Datele celui mai actual opros Vox Populi din mai 2021, al Asociației Sociologilor și Demografilor arată că, udividelno, Vladimir Voronin și Igor Dodon sunt președinții pe care norodul moldovean îi apreciază cel mai înalt din istoria modernă a R. Moldova.
Trebuie de spus că, adunat, cei doi pațani au șezut în jilțul prezidențial oleacă mai mult de un deceniu – Voronin în două rânduri (din aprilie 2001 până în septembrie 2009), Dodon numai o dată (din decembrie 2016 până în decembrie 2020).
Voprosu-i așa: sunt careva diferențe între cei 8 ani de cârmă ai lui ded Vova și cei 4 a lui kuliok Dodon? Vabșe, nu prea! Viața moldoveanului tot rea a rămas, dânsul a continuat să rabde în tăcere sărăcia și lipsurile iar când s-a zaibit de-a binelea, a luat calea străinătății, lăsînd în urmă buneii și copiii.
Cum vorbele pot fi înșelătoare, ca să opredelim mai bine realitatea vremurilor apuse ale celor doi nacealnici ai Moldovei, hai să aruncăm o privire la careva cifre despre:
- dinamica migrației moldovenilor:
– în 2004, după 3 ani de guvernare Voronin, eram 3,3 milioane de moldoveni. După un deceniu și încă puțin am rămas 2,5 milioane: 800.000 dintre noi și-au pierdut orientirovka, undeva între Italia, Spania, Germania și Rossia lui Putin. 25.000 de copii moldoveni își duc traiul amar fără ambii părinți plecați în străinătate, iar alte 90.000 de suflete chinuite au cel puțin un părinte departe de casă și cresc prin grija și truda vreunui biet bunel;
– în 2018, cu Dodon președinte, Moldova se găsea pe locul 11 în lume la capitolul emigrare, dapu kaneșna, doar anume la noi s-o întâmplat vreun război ca-n Siria ori poate vreo foamete ca-n Somalia. Kaneșna niet! Și, totuși, moldovenii fugeau de țara lor ca dracu de tâmîie, cu toate garanțiile lui Dodon că-n Moldova tăt îi băț.
Voronin și Dodon au pus pe fugă un sfert de milion de moldoveni care s-au stabilit cu traiul în afara țării, temporar sau veșnic;
- evoluția nivelului de trai:
– în 2007, după 6 ani de guvernare Voronin, Moldova a ajuns la cea mai înaltă rată a șomajului post-sovietic. Undeva aproape de 14%. Znacit, 350.000 de moldoveni nu aveau loc de muncă, sledovatelno, nici zarplată! Asta pe mulți i-a zakalibit, și-au pus traista-n băț și au pornit să ușidească vaprosuri mai bune pentru viața lor în locuri mai prietenoase;
– pe timpul lui Dodon, pensia medie era în jurul sumei de 55 de euro, ceea ce acoperea numai 65% din necesarul minim de trai al unui bătrîn nevoiaș care abia-și ducea zilele în vreun sat sau oraș din Moldova;
- corupție
– guvernarea celor doi „voroni” a lăsat urme adânci și pe tema corupției din Moldova. Trebuie de spus că, la subiect, Dodon l-a întrecut bine pe Voronin, indicele corupției stând între 123 și 115, pe când maximul atins de comuniști a fost 114;
- cât privește PIB-ul, Voronin și Dodon împart „frățește” evoluția negativă a indicelui. După cum se vede cele mai mari scăderi se înregistrează în timpul guvernării celor doi „despoți luminați”;
Acestea sunt numai cîteva exemple. Cifrele sunt reci, dar experiențele fiecăruia dintre noi spun mai mult. Ele tare-s amare și se petrec între o alee prost asfaltată din Ciocana, și-un drum anevoios cu „rutiera” de Roma și Madrid. În timp ce domnii președinți se răslăghesc în lux, trăind klasno pe banii furați din sudoarea și truda poporului.
Trebuie de amintit că Voronin și Dodon au ținut Moldova în șah vreme de 20 ani lungi din cei 30 de independență ai țării prin guvernele marionetă. Au jucat prost deseori, dar le-a mers, fiind susținuți de interesele domnului Plăhiș.
La subiect, să nu uităm că „Păpușărul” i-a binecuvântat recent pe Dodon și Voronin pentru formarea unei alianțe cu formulă comică, dar scopuri serioase, prin care dînșii urmăresc reținerea Moldovei la dispoziția intereselor lor tenebroase.
În loc de concluzie: orposul nu-i greșit, doar titlul trebuie oleacă de schimbat ca să oglindească realitatea: Vladimir Voronin și Igor Dodon, președinții apreciați cel mai înalt de moldoveni pentru că i-au făcut să o ducă la fel de rău.