Cine este Dmitri Medvedev?
Dmitri Medvedev este partener de multă vreme al lui Vladimir Putin (în 1994, era consilierul lui Putin, care preluase funcția de prim viceprimar al orașului Sankt Petersburg), președinte între 2008 și 2012, prim-ministru între 2012 și 2020, iar astăzi vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse (un post creat special pentru el, pentru a rămâne în cercurile puterii, după ce nu a mai fost prim-ministru, deși se zvonea că era pe picior de plecare) și președintele partidului Rusia Unită. Stanislav Belkovski, președintele Institutului de Strategie Națională, îl descrie pe Dmitri Medvedev ca pe o persoană flexibilă, moale, dependent psihologic de Vladimir Putin.
De ce Medvedev a chemat la luptă împotriva Occidentului și a „naționaliștilor ucraineni, odată cu începutul invaziei militare ruse în Ucraina din 24 februarie 2022?
Dmitri Medvedev a recurs, de nenumărate ori, la declarații șovine și imperialiste, prin postările sale agresive la adresa Ucrainei încercând „să-și justifice existența în fața patronului său”, să semnaleze că este parte a sistemului.
Brian Taylor, profesor la Syracuse University din New York, crede că Medvedev, care a pierdut mult din putere și influență când a fost înlăturat din funcția de prim-ministru în 2020, încearcă să „rămână relevant” din punct de vedere politic
La rândul său, Alexandr Harebin, analist politic anti-Kremlin, consideră că Medvedev deține o „poziție artificială” în ierarhia de la Moscova, în vreme ce Maria Snegovaia, cercetătoare la Center for a New American Security, crede că acesta nu mai este în cercul apropiat al lui Putin.
Ce vrea Medvedev de la Moldova și România?
Dmitri Medvedev a publicat pe contul său de Telegram, la sfârșitul lunii iulie 2022, o hartă a Europei pe care Ucraina nu există, hartă pe care Ucraina de est și de sud aparține Rusiei, partea de vest este împărțită între Rusia și Polonia, regiunea Ujgorod este a Ungariei, iar regiunile Cernăuți și Vinița aparțin României, și care este completată de comentariul: “unii analişti occidentali consideră că aşa va fi în realitate”.
De menționat că, în mai 2022, MykhailoPodoljak, consilier al președintelui Zelenski, reacționa la afirmații similare ale lui Dmitri Medvedev: „fantoma lui Jirinovski a intrat în Medvedev și răspândește informații false despre planurile imperiale ale Poloniei”.
Cu privire la așa-zise aspirații teritoriale ale României, Medvedev comenta pe contul său de Telegram, în luna iunie 2022, răspunzând la întrebarea agenției Tass cât de repede va putea adera Republica Moldova la Uniunea Europeană, că nu vede posibilă intrarea directă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, ci prin crearea „unei noi Românii Mari”, comentând și că „politicienii români de multă vreme joacă hore politice în jurul Republicii Moldova”.
Medvedev nu este singurul politician rus care acuză România că dorește anexarea Republicii Moldova. Astfel, în 2016, Dmitri Rogozin (emisarul lui Putin pentru Transnistria la acea dată) afirma că: „un pas al Republicii Moldova in direcția unirii cu România ar amenința cu încălcarea integrității ei teritoriale și va avea drept consecință pierderea Transnistriei”.
De menționat că astfel de declarații incriminatoare erau secondate și de acte pregătitoare, după modelul referendumului din Crimea, Rogozin deplasându-se la Tiraspol, în 2014, vizită după care autoritățile moldovene i-au confiscat, pe aeroportul Chișinău, cutii cu presupuse semnături ale locuitorilor regiunii transnistrene pentru alipirea la Rusia.
Tot în 2016, într-o știre despre situația din Republica Moldova prezentată de Pervâi Canal (postul de televiziune guvernamental rus) se afirma că: „documente semnate acum câțiva ani prevăd că, în cazul unor mișcări populare în Moldova, România va trimite armata și va instala o administrație românească, iar acesta va fi sfârșitul independenței Moldovei pentru totdeauna”.
În consecință, ca reacție la harta lui Medvedev, pe care o putem vedea ca o continuare a campaniei de dezinformare a Rusiei , prin care acuză și alte state din regiune (mai ales Polonia și România) c-ar avea intenții expansioniste, Ministerul Afacerilor Externe din România a respins ferm idea de atribuire de teritorii ale Ucrainei, în mod fantezist, României și altor state vecine, considerând că astfel de atitudini fac parte din instrumentarul de propagandă și dezinformare la care recurge de mai multă vreme Federația Rusă și care a fost amplificat după declanșarea războiului ilegal și ilegitim de agresiune împotriva Ucrainei.
Conform MAE român, astfel de așa-zise propuneri care vizează redesenarea aleatorie a granițelor unor state și promovează astfel încălcarea dreptului internațional nu reprezintă decât încercări complet nereușite de justificare a propriei conduite de nerespectare a ordinii internaționale bazate pe reguli.