Guvernul Republicii Moldova a elaborat un proiect de hotărâre, pus în discuție publică, privind un set de măsuri de prevenire și atenuare a impactului crizei energetice, în cazul în care ar putea fi sistată livrarea gazelor naturale de către Gazprom. Printre măsurile propuse se numără sistarea iluminatului stradal după ora unsprezece noaptea, dar și organizarea procesului educațional on-line cel puțin 10 zile pe lună.
Cum speculează însă fostul președinte Igor Dodon pe marginea acestor măsuri, pivotând, ca de obicei, spre Moscova?
Aflat în arest la domiciliu pentru acuzații de trădare și corupție, cere public reprezentanților guvernului să meargă la Moscova pentru a negocia gaze naturale mai ieftine din Rusia. Adică aceiași Rusie care abia a dat un răspuns, prin vocea Gazprom, la solicitarea Moldovagaz (compania națională de furnizare gaze) de amânare a plății facturii de gaze naturale pentru luna august 2022.
Dar să ne amintim ce a făcut Igor Dodon când avea frâiele în mână? Când s-a deplasat la Moscova, în 2017, Igor Dodon nu reușea să convingă autoritățile ruse să anuleze restricțiile economice impuse în 2014, nu a dobândit nimic pentru migranții moldoveni din Rusia. Mai mult, în timp ce diplomația moldoveană solicita, inclusiv de la tribuna ONU, înlocuirea misiunii rusești de pacificare din stânga Nistrului, Igor Dodon proclama că „trupele rusești de menținere a păcii își îndeplinesc misiunea în Transnistria, iar problema retragerii acestora nu este atât de acută pe cât încearcă să o prezinte unii oameni politici din Republica Moldova”. Pompos, Igor Dodon îi mai promitea lui Putin că va denunța Acordul de Asociere cu UE, despre care spunea că nu a adus Moldovei nici un beneficiu, deși Republica Moldova beneficia de un regim liberalizat de vize și de o piață de desfacere a mărfurilor.
În timp ce Igor Dodon cerșește gaz de la Moscova, iar Gazprom tratează în mod cinic amânarea plății facturii la gaze, Republica Moldova beneficiază de 75 de milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru a ameliora consecințele crizei energetice. De asemenea, Republica Moldova a primit din partea Uniunii Europene alți 50 de milioane de euro, banii reprezentând prima tranșă din asistența macrofinanciară de 150 de milioane de euro. Din suma de 150 de milioane de euro, 120 de milioane sunt credit la o dobândă avantajoasă, iar 30 de milioane sunt grant.
Cu privire la banii primiți de Republica Moldova de la Uniunea Europeană, în iulie 2022, într-un interviu pentru Rossia 1 (televiziunea rusă de stat), Igor Dodon critică inițiativa UE de a oferi asistenta financiară pentru modernizarea armatei Republicii Moldova, deoarece Republica Moldova nu are nevoie de armament pentru a se apăra de Rusia, deoarece Rusia mereu a recunoscut independentă și suveranitatea Republicii Moldova. Dodon a vorbit și despre ședința comună a parlamentelor României și Republicii Moldova, afirmând că scopul ședinței a fost acela de a verifica cum se va comporta societatea, în contextul unor planuri de viitor, ale României și Occidentului, de a uni cele două țări, acuzând România că „vrea să înghită” Republica Moldova, fapt ce va cauza un „război civil”.
Dar cum se îngrijea de energia moldovenilor Igor Dodon când era la putere?
În perioada 2008-2009, când deținea funcția de prim-vicepremier și ministru al Economiei și Comerțului, a semnat avizul care a favorizat încheierea de către Energocom SA (companie de stat) a unui contract privind procurarea energiei electrice în volum de 2,3 milioane de kw/h, la un preț cu 29% mai mare decât cele pe care Energocom SA le avea deja negociate prin alte două contracte de furnizare a energiei electrice, prejudiciul rezultat fiind de circa 12 milioane de dolari, conform rechizitoriului procurorilor din unul dintre dosarele de corupție în care Igor Dodon este judecat în prezent!
Mai mult, procurorii susțin că avizul a fost semnat de către Igor Dodon contrar legilor în vigoare, deoarece acordarea acestui aviz nu era de competența Ministerului Economiei și Comerțului.
Potrivit procurorilor, parte din bani au fost folosiți de Dodon în interese personale, iar o parte au fost utilizați pentru finanțarea PSRM, partidul său primind bani și de la un alt corupt, Vladimir Plahotniuc care, conform unor înregistrări video, îi oferă lui Dodon o sacoșă de bani pentru a plăti salariile membrilor PSRM, prilej cu care cei doi discută și despre federalizarea Republicii Moldova pentru a câștiga bunăvoința lui Putin.
În cazul pungii de bani primate de la Plahotniuc, procurorii moldoveni îl urmăresc penal pe Igor Dodon în dosarul „kuliok”, pentru finanțarea ilegală a PSRM de către un grup criminal organizat. În urma unei percheziții la sediul asociației „Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă”, al cărei președinte este Igor Dodon (co-fondatoare fiind organizația „DelovaiaRossia”, la conducerea căreia se află Igor Ceaika, fiul fostului procuror general din Rusia)fiind găsiți peste 600 mii de lei, peste 17 mii de euro și o mie de dolari.
Nici mama sa nu este tocmai săracă, în declarația de avere din 2020, fosta profesoară declarând 103 terenuri agricole, cu suprafața totală de 28,3 hectare, evaluate la 387.200 de lei. De menționat că părinții lui Igor Dodon au primit gratuit două dintre loturile declarate, cu suprafața de 11 și de 13 ari, de la administrația locală în anul 2000, restul fiind cumpărate ulterior!
Dar oare ce spune Rusia despre „necazurile” cu justiția ale favoritului său?
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „suntem, desigur, preocupați că, din nou, aceste practici sunt folosite împotriva celor care militează… Persecutarea celor care sunt în favoarea dezvoltării unei relații prietenești cu Rusia care aduce beneficii reciproce.”
Așadar, nu ne miră că, la 9 mai, Igor Dodon defila cu panglica Sfântului Gheorghe la rever, unul dintre simbolurile agresiunii rusești interzise anul acesta în Republica Moldova.