Protestele anti-guvernamentale organizate de Ilan Șor la Chișinău iau o întorsătură nedemocratică și cu iz criminal după ce joi, 20 octombrie 2022, au fost reținute 24 de persoane suspectate de plătirea și transportarea la miting a unor manifestanți. În total, procurorii și ofițerii Centrului Național Anticorupție au efectuat 55 de percheziții la domiciliile și în mașinile suspecților: „într-o pungă neagră cu cuvântul CĂLĂRAȘI am depistat suma de 25.600 lei. Sumele ridicate, astăzi, includ lei și dolari. Urmărirea penală a documentat aceeași metodă de distribuție a banilor și în săptămânile anterioare, prin urmare, credem că această sumă de bani, 3,5 milioane de lei, reprezintă cheltuieli săptămânale”, conform Veronicăi Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție.
Într-o înregistrare video dată publicității, Ilan Șor susține că au fost confiscați 5,5 milioane de lei, banii fiind destinați pentru hrana și transportul protestatarilor: „Cetățenilor Republicii Moldova, care nu sunt mulțumiți de guvernare și luptă pentru viitorul lor, le-au fost furate 5.5 milioane de lei… Am transmis banii ca voi să vă permiteți cheltuielile pentru transport și mâncare în timpul manifestațiilor”.
Se pare că Partidul Șor nu știe să facă altceva decât să profite de oamenii simpli pentru care „onorariul de participare” la mitinguri electorale sau de protest este de nerefuzat, fapt demonstrat de numeroase incidente anterioare precum excluderea unor candidați la alegeri precum: Inna Popenco, candidata susținută de Ilan Șor la alegerile prezidențiale din 2016, pentru că împărțea carduri pentru magazine sociale, Reghina Apostolova, candidată la alegerile locale din 2018, pentru nereguli financiare, Vitalie Balinschi, candidat la alegerile parlamentare din 2020, pentru utilizarea fondurilor financiare și materiale nedeclarate sau a Marinei Tauber, la alegerile locale din 2021 pentru Primăria Bălți, pentru utilizarea de fonduri nedeclarate și depășirea plafonului mijloacelor financiare stabilit de lege.
Dar cine este Ilan Șor?
La începutul anilor 1990, tatăl său revine din Israel în Moldova, unde deschide mai multe magazine de haine de firmă, cosmetică și parfumerie, precum și magazine duty-free. După decesul tatălui său, survenit în anul 2005, Ilan îi preia afacerile, poziție din care își face cunoștințe printre afaceriști, raideri financiari și politicieni. De menționat nume precum Gabriel Stati, Veaceslav Platon sau Vladimir Filat. Fostul prim-ministru este cel care, „prin șantaj și intimidare” (cum caracterizează chiar Ilan Șor ajutorul primit) îl ajută pe tânărul Șor să-și consolideze poziția în comerțul duty-free la toate frontierele Moldovei și să investească în domeniul imobiliar.
Viața era frumoasă pentru Ilan Șor care, printre altele, în 2013, împreună cu soția sa, cântăreața Jasmin, circula prin Moscova cu autoturisme cu numere diplomatice ale Republicii Moldova, luând în stăpânire mai multe etaje ale hotelului, precum și restaurantul care aparținea Ambasadei Republicii Moldova din Rusia, date în chirie unei firme care aparținea familiei sale.
Ce l-a adus în atenția publică pe Ilan Șor a fost „furtul miliardului” de dolari din sistemul bancar moldovenesc, din cele trei bănci pe care acesta le controla la acea dată. Astfel, în luna aprilie 2014, Șor devenea președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii din Moldova, după ce statul pierduse statutul de acționar majoritar în favoarea unor companii din Federația Rusă, care l-au promovat pe omul de afaceri în fruntea băncii.
Pe lângă Banca de Economii din Moldova, Șor controla și Banca Socială și Unibank, prin diverși acționari, un exemplu fiind Liliya Pleskachevskaya, impresara soției sale, care deținea 4,7% din acțiunile Unibank din Moldova, în vreme ce fiica sa, Yana Gaydaychuk, administra compania Sisteme Informaționale Integrate, care deținea un pachet de 33,7% din acțiunile Băncii de Economii din Moldova.
Perioada „furtul miliardului” de dolari este aurită pentru Ilan Șor și camarila sa, acesta cheltuind 430 de mii de euro pentru închirierea unei vile de lux și 230 de mii de euro, pentru închirierea de iahturi și mașini de lux, pe Coasta de Azur, precum și 150 de mii de dolari pentru altă vilă de lux de pe o insulă din arhipelagul Maldive.
Fotografii din vacanță sunt postate pe internet de amici ai lui Ilan Șor, printre care se numără și soția lui Vladimir Kojin, personaj care a făcut parte din camarila lui Vladimir Putin încă de la începutul anilor 2000, când Putin deținea interimatul funcției de șef de stat, Kojin fiind director al afacerilor președinției ruse până în 2014, când a fost numit asistent al președintelui Federației Ruse pentru cooperarea tehnico militară. Coincidență sau nu, la câteva luni după aceste vacanțe luxoase, Vladimir Putin, a decorat-o pe soția lui Șor cu titlul de artist emerit al Rusiei.
Cum au fost delapidați banii și ce a urmat?
Ancheta derulată ulterior comiterii „furtul miliardului” de dolari, arată că, în perioada 1-26 noiembrie 2014, cinci companii au obținut credite de peste 13,5 miliarde de lei. Este vorba despre „Danmira” SRL, care a obținut 29,6 milioane USD, 101 milioane de euro şi 720 milioane de lei, „Davema-Com” SRL — 3,2 miliarde de lei, „Voximar-com” SRL – 164 milioane USD, „Contrade” SRL – 24,9 milioane USD şi 105 milioane de euro și „Caritas Group” SRL – 13,6 milioane USD, 28,9 milioane de euro și 1,86 miliarde de lei. Anchetatorii au descoperit că aceste companii au fost conectate la internet banking de la o locație unde se afla sediul unor companii ale lui Șor.
În 2015, Ilan Șor a fost plasat în arest la domiciliul său luxos, pe care însă procurorii nu au pus sechestru deoarece Ilan Șor era doar „chiriaș” pe proprietatea de 27 de ari din centrul Chișinăului deținută, în acea perioadă, de un pensionar în vârstă de 67 de ani care locuia într-un apartament modest de 40 metri pătrați și care era angajat la compania „Dufremol”, prin care familia Șor, încă de pe vremea tatălui său, gestiona magazinele duty-free.
După eliberarea din arestul la domiciliu, la finele anului 2015, Ilan Șor face dezvăluiri despre mita constantă pe care i-o oferea amicului său Vladimir Filat, în bani și diverse obiecte de lux, depunând mărturie împotriva acestuia și a lui Veaceslav Platon, cei doi ajungând după gratii, în timp ce Ilan Șor, drept răsplată pentru aceste denunțuri, a intrat sub protecția oligarhului Vlad Plahotniuc. Este anul în care începe cariera politică a lui Ilan Șor, acesta fiind ales primarul orașului Orhei din partea partidului pro-rus Ravnopravie, pe care ulterior îl transformă în Partidul Șor.
Totuși, justiția nu doarme, iar Ilan Șor este condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, în 2017, anul în care RISE Moldova făcea dezvăluiri referitoare la modul în care companiile controlate de Ilan Șor au fost implicate în spălarea a circa 22 de milioane de dolari, pompate din Rusia și „curățate” prin Republica Moldova în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „spălătoria rusească”.
În 2019, după căderea regimului oligarhic al protectorului său Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor fuge în Israel, unde, din vila sa luxoasă atacă în mod constant guvernul de la Chișinău.
Începând cu luna septembrie a acestui an, folosindu-se de banii furați și de mașina de propagandă și defăimare pusă pe roate de acoliții săi, Ilan Șor exploatează cu cinism cetățenii nevoiași ai R. Moldova, pe care îi plătește pentru a fi actori la protestele antidemocrate regizate de el în aplauzele, mai mult sau mai puțin discrete, ale Kremlinului!