Căderea unei rachete de producție rusească, care ar fi fost lansată de pe o navă de luptă a Rusiei, în 31 octombrie 2022, la Naslavcea, a produs un crater cu o rază de 8 metri și o adâncime de aproximativ 2 metri și a provocat daune mai multor locuințe. Evenimentul a readus în discuție neutralitatea impusă de Moscova după războiul din 1992 menit pentru a bloca integrarea euroatlantică a Republicii Moldova.
Odată cu debutul invaziei militare ruse în Ucraina, atât Maia Sandu, cât și alți demnitari de la Chișinău, au început să vorbească despre necesitatea ca Republica Moldova să aibă o armată puternică, insistând că „neutralitatea nu înseamnă demilitarizare” și că armata trebuie modernizată ca să fie capabilă să-și îndeplinească obligațiunile constituționale, mai ales dacă Rusia va ataca Republica Moldova, așa cum a atacat Ucraina.
Asta după ce, ani la rând, regimurile rusofile și corupte ale lui Voronin, Plahotniuc și Dodon au slăbit cu bună știință armata, intenționând chiar să o desființeze.
După ce Ucraina a depus oficial cererea de aderare la NATO, rusofili precum Ilan Șor, folosindu-se de imperiile mediatice construite cu bani furați sau proveniți de la mașina de propagandă rusească, au dat startul unei campanii mediatice furibunde de dezinformare cu privire la intenția regimului Maia Sandu de a încălca neutralitatea, arătând cu degetul spre ce s-a întâmplat în Ucraina după introducerea în Constituție a dorinței de aderare la NATO.
Sursa: nato.int
Cu privire la o eventuală aderare a Republicii Moldova la NATO, sondajele arată că numărul moldovenilor care își pun speranța în NATO este în creștere, dar este o creștere lentă, în luna noiembrie 2022, doar 22,4% dintre cetățeni au spus că sunt dispuși să voteze pentru aderarea la NATO, iar 54,5% s-au declarat împotrivă.
Procentul mic pro-aderare poate fi pus pe seama propagandei rusești, care a cultivat frica față de NATO, politicienii pro-ruși care au condus Republica Moldova și care au transformat NATO într-o sperietoare, precum și frica moldovenilor de a irita Rusia, în special după ce Putin a invadat Ucraina.
De menționat că, în decembrie 2017, la Chișinău era inaugurat Oficiul de legătură al NATO, prilej pentru Igor Dodon să acrediteze sperietoarea că NATO ar încălca statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Spre deosebire de rusofili precum Dodon, actualii guvernanți pro-europeni fac încercări timide de a obișnui cetățenii cu ideea că NATO ajută și că neutralitatea nu apără Moldova de rachete rusești.
Dar concret, care este istoria relațiilor dintre Republica Moldova și NATO și ce a făcut concret NATO pentru Republica Moldova până în prezent?
Aderarea Republicii Moldova la Parteneriatul pentru Pace avea loc în 16 martie 1994, devenind a 12-a ţară semnatară şi a doua din Comunitatea Statelor Independente, după Ucraina. Participarea la Parteneriatul pentru Pace îi permite Republicii Moldova să beneficieze de expertiza şi experienţa ţărilor membre şi partenere NATO în domeniul securităţii şi apărării, încă din 1995, când a fost elaborat Programul Individual de Parteneriat care face referire la următoarele domenii de colaborare: controlul asupra armamentelor şi dezarmării, protecţia civilă, prevenirea şi soluţionarea situaţiilor de criză, planificarea şi desfăşurarea în comun a operaţiunilor de menţinere a păcii, pregătirea cadrelor şi alte aspecte de activitate militară.
Din anul 1997 Republica Moldova și-a extins colaborarea cu NATO în domeniul științific fiind realizate cu sprijinul financiar al NATO, prin intermediul Fondului de Afectare Specială NATO, proiecte pentru distrugerea pesticidelor şi produselor chimice periculoase în Republica Moldova (în valoare de peste trei milioane de EUR), distrugerea minelor antipersonal (în valoare de peste un milion de EUR), respectiv, prin intermediul Programului Știință pentru Pace si Securitate, proiecte pentru crearea capacităților de atenuare a riscurilor biologice (Antrax) în Republica Moldova ( în valoare de peste un million de EUR), crearea unui laborator de instruire în domeniul securităţii cibernetice la Universitatea Tehnică din Moldova (în valoare de 400 mii EUR), monitorizarea și evaluarea poluării cu metale grele pe râul Prut, crearea unui laborator pentru analiza pesticidelor în Republica Moldova, evaluarea posibilităților alunecărilor de teren în partea de centru a Republicii Moldova, dezvoltarea unui sistem multinațional de telemedicină pentru situații de urgență etc.
În mai 2006, Consiliul Nord-Atlantic şi Guvernul Republicii Moldova adopta Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO, actualizat ultima dată în 2022, orientat spre promovarea reformelor, în special al celor ce ţin de modernizarea sectorului de securitate şi apărare, obiectivul urmărit de Republica Moldova fiind de a spori capacitatea de asigurare a securităţii naționale.