În contextul prelungirii pe termen lung a războiului din Ucraina, la Chișinău se discută, conform Maiei Sandu, oportunitatea de a renunţa la neutralitatea înscrisă în Constituţie şi de a adera la „o alianță militară mai largă”, fără a se face referire directă la NATO.
Reacțiile din partea Federației Ruse nu au întârziat să apară, prin vocea lui Andrei Klimov care a avertizat-o pe Maia Sandu să nu repete „politica sinucigașă“ a lui Volodimir Zelenski, dat fiind că „problemele” Ucrainei au început după „lovitura de stat” pro-occidentală din 2014, urmată de renunțarea la neutralitate și de cursul de integrare în blocul militar „anti-rus”.
La rândul său, Leonid Kalaşnikov, membru al Dumei de Stat de la Moscova a declarat că aderarea Republicii Moldova la NATO ar putea duce la distrugerea acestui stat şi va fi privită de Rusia ca o amenințare la adresa securității sale, în vreme ce Svetlana Jurova, membră a partidului Rusia Unită al lui Vladimir Putin și prim-vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat de la Moscova a vorbit despre faptul că „Moldova ne-a supărat în ultima vreme cu o serie de decizii ale sale”.
De menționat că, date fiind rachetele care au survolat nestingherite sau care s-au prăbușit pe teritoriul său, Republica Moldova a majorat bugetul pentru apărare cu circa 70%, pentru anul 2023, resursele financiare suplimentare urmând a fi direcționate spre consolidarea protecției spațiului aerian. În context amintim și că armata Republicii Moldova va fi dotată cu drone militare și alte echipamente moderne, cu ajutorul Germaniei, un prim lot de blindate „Piranha” deja ajungând în Republica Moldova, la început de 2023, donație despre care regimul separatist de la Tiraspol a afirmat că „amenință stabilitatea în regiune”.
Cu privire la aceste declarații belicoase, putem vedea că, atât în cazul în care războiul din Ucraina îngheață, pe termen nedeterminat, pe actualul aliniament al frontului, cât și în cazul (puțin probabil) al înfrângerii Ucrainei sau doar a declanșării unei ofensive a armatei ruse, care să ducă la ocuparea Odessei și la înaintarea armatei ruse spre Transnistria, cel mai evident risc la adresa securității Republicii Moldova îl reprezintă prezența soldaţilor ruşi în Transnistria, sub pretextul că asigură paza celui mai mare depozit de armament din Europa, unde sunt stocate circa 20.000 tone de muniții și cantități semnificative de echipament militar rusesc, depozit situat la doar câteva sute de metri de granița cu Ucraina. Cu privire la aceste trupe, Serghei Lavrov amenința Republica Moldova cu acțiuni militare în cazul în care securitatea acestora ar fi pusă în pericol, orice acțiune de acest fel urmând a fi considerată un atac împotriva Rusiei.
Potrivit autorităților de la Chișinău, trupele ruse din Transnistria sunt alcătuite din 70-100 de ofițeri ruși, restul de până la circa 2.000 de soldați fiind localnici transnistreni angajați ca militari ruși. De asemenea, în contextul războiului din Ucraina, Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova consideră că există riscul implicării populației din această zonă în activitățile de mobilizare desfășurate de Federația Rusă.
Sursa: Balkaninsight.com
În plan economico-social, dacă prelungirea războiului din Ucraina va însemna și continuarea bombardării infrastructurii energetice a Ucrainei, acest lucru va contribui la criza energetică cu care se confruntă Republica Moldova, generând limitări în ceea ce priveşte disponibilitatea şi accesul la resurse. Astfel, Gazprom a redus livrările de gaze naturale către Republica Moldova, iar Ucraina fost nevoită să oprească atât exporturile efective de energie electrică ieftină cât și interconexiunile pentru energie electrică dintre statele europene și Republica Moldova.
Pentru a rezista șantajului energetic rusesc, care a generat prețuri crescute la gaze și electricitate, Uniunea Europeană a oferit deja Republicii Moldova un pachet în valoare de 250 de milioane de euro, iar Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare un împrumut de 300 de milioane de euro pentru găsirea de surse alternative la gazele rusești.
Republica Moldova a beneficiat de 50 de milioane de dolari și din partea Statelor Unite ale Americii pentru conectarea sectorului energetic cu sistemele europene, precum şi pentru atragerea de investiţii în producţia locală de energie, diversificarea aprovizionării cu gaze naturale şi creşterea eficienţei energetice. La rândul ei, România contribuie în mod direct la găsirea de soluţii pentru asigurarea consumului de energie electrică și tranzitului de gaze către Republica Moldova.
Șantajul energetic rusesc a generat și un val de scumpiri la produse și servicii care s-a reflectat în standardul de viață al cetățenilor, 21% dintre moldoveni neputându-și permite nici măcar strictul necesar, potrivit unor sondaje de opinie. De asemenea, a afectat și încrederea investitorilor străini, precum și exporturile către piețele estice, accesul fiind îngreunat sau chiar blocat de război.
De asemenea, în cazul declanșării unei ofensive a armatei ruse, care să ducă la ocuparea Odessei, Republica Moldova se va confrunta cu un nou flux masiv de refugiați, în primul rând din Odesa, dar și din alte localități, fapt care va crea panică și pe plan intern. Republica Moldova deja a fost tranzitată de mai mult de jumătate de million de ucrainieni (cel mai mare număr de refugiați raportat la numărul de locuitori), 100 de mii dintre aceștia rămânând în țară, lucru care a presupus eforturi financiare din partea guvernului de la Chișinău.
În cazul, foarte puțin probabil, al unei victorii totale a Federației Ruse în Ucraina, nu putem să nu anticipăm posibilitatea unei intervenții militare ruse în Republica Moldova, sub pretexte similare celor folosite pentru invadarea Ucrainei, urmată de instalarea unui guvern pro-rus care va acționa pentru izolarea Republicii Moldova de spațiul democrațiilor occidentale și pentru stoparea oricărui demers de aderare la Uniunea Europeană.
În cazul fericit al unei victorii a Ucrainei, sau și numai în cazul stopării agresiunilor militare din partea Federației Ruse (poate generate de incapacitarea acestui stat de a mai purta războiul în felul în care o face acum), deja se discută despre nevoia de investiții pentru reconstrucția Ucrainei, proces ale cărui costuri sunt estimate la circa 750 de miliarde de dolari și pe care Volodimir Zelenski l-a descris drept cel mai mare proiect economic al Europei, în vreme ce Ursula von der Leyen și Olaf Scholz au afirmat că va fi o „misiune pentru o generaţie” care necesită o strategie la nivelul Planului Marshall. În acest sens, Uniunea Europeană va crea o platformă care să coordoneze reconstrucţia Ucrainei, la care poate să fie parte și Republica Moldova.
În acest ultim scenariu, în absența unei amenințări la adresa securității sale, Republica Moldova va putea să-și continue drumul spre integrarea în UE, să se concentreze pe continuarea luptei împotriva corupției (un exemplu ar fi condamnarea lui Ilan Șor, Igor Dodon, Vlad Plahotniuc) și pe dezvoltarea infrastructurii (mai ales pentru dobândirea independenței energetice față de Federația Rusă), precum și pe investiții în economie și pe creșterea nivelului de trai al populației.