Deși, în 24 februarie 2022, Rusia declara că a declanșat „o operațiune militară specială” împotriva „naziștilor” ucraineni, o lună mai târziu o lume întreagă asista la descoperirea trupurilor neînsuflețite a peste 400 de civili la Bucha, în apropiere de Kiev, după retragerea celor care vor intra în istorie ca fiind „orcii” ruși.
Printre „faptele de arme” ale acestora putem aminti case jefuite sau rase de pe fața pământului de tancuri, conform soldatului rus Stanislav Șmatov, care împărtășea familiei sale ce făcea în Harkov: „am tras în tot ce mișca: case, mașini, orice. Am dărâmat toate casele cu tancuri și transportoare blindate”.
Sursa: euronews.com
Nici alte zone din Ucraina nu au scăpat de „denazificarea orcilor” ruși care au folosit mașini conduse de civili ucraineni pentru a detona minele amplasate pe drumurile din Herson, rachete ca să ucidă civilii (inclusiv copii) aflați în gara Kramatorsk, înfricoșarea ucrainenilor prin decapitarea unui prizonier de război (al cărui cap a fost înfipt într-un stâlp) în Popasna, Luhansk, sau castrarea și împușcarea unui alt prizonier lângă orașul Lysychansk.
Nici șeful acestor „orci” nu se lasă mai prejos, Vladimir Putin amenințând Europa, care nu-i aplaudă „faptele de arme” din Ucraina, că va întrerupe livrările de petrol și gaze, pentru ca „bătrânul” continent „să tremure de frig iarna și să-i înghețe coada”. Însă Europa a găsit ac de cojocul lui Vladimir Putin importând gaze lichefiate, prețurile la gaze fiind la începutul iernii care tocmai s-a încheiat la cel mai scăzut nivel înregistrat de la începutul războiului din Ucraina.
Mai mult, chiar și Ucraina atacată de „orcii” ruși a ajutat Europa să înlocuiască gazul rusesc pentru generarea de electricitate, prin furnizarea de energie electrică care a asigurat stabilitatea sistemului energetic european, chiar și după oprirea centralei nucleare din Zaporojie, până când bombardamentele ruse asupra infrastructurii energetice a obligat Ucraina să oprească exporturile de electricitate, începând cu luna octombrie 2022.
Am putea crede că din acest război împotriva „fraților” ucraineni ar avea de câștigat rușii de rând, însă peste 150.000 de fii, soți sau tați au fost uciși și răniți în doar un an de la începutul războiului (comparativ cu doar 15.000 de soldați ai Armatei Roşii care au fost ucişi în zece ani de război în Afganistan), conform generalulului Eirik Kristoffersen, șeful armatei Norvegiei, cifră confirmată și de generalul Mark Milley, comandantul statelor majore ale armatei americane, precum și din alte surse occidentale. Mai mult, 97% din armata rusă este angajată în Ucraina, cu o rată de pierderi foarte mare, eficacitate de luptă redusă cu 40%, și cu aproape două treimi din tancuri distruse sau avariate.
Sursa: ukrinform.net
O explicație ar putea fi găsită în decizia șefilor armatei ruse de a trimite pe front soldați slab pregătiți și pușcăriași, rezultatul fiind sute de militari uciși zilnic, care sunt înhumaţi în mare taină, departe de ochii presei şi ai opiniei publice, deși dovadă sunt sutele de morminte şi noi cimitire apărute în ultimul timp. Dar măcelul propriei populații continuă, aproape 300.000 de ruși fiind mobilizați în toamna anului trecut pentru a lua locul celor uciși sau răniți, spre nemulțumirea populației, existând inclusiv plângeri cu privire la faptul că, deși autoritățile au anunțat că vor fi recrutați doar cei cu experiență militară, de multe ori comisarii militari nu au ținut cont de starea de sănătate sau chiar de vârsta recruților, trimițând documente de recrutare unora care nu erau eligibili. De asemenea, mulţi dintre acești soldaţi mobilizaţi au fost trimiși pe front „slab echipaţi” și cu arme în stare „abia utilizabilă”, conform unor analişti din serviciile de informaţii ale ministerului britanic al apărării. De menționat aici că, spre cinstea lor, nu toți rușii vor să fie „orcii” lui Putin, mai mult de 200.000 de bărbați fugind din Rusia pentru a evita să fie înrolați!
Dar când și cum s-ar putea sfârși acest măcel? Analiștii descriu trei scenarii posibile: colaps militar rusesc, atac cu arme nucleare care ar schimba complet fața războiului sau transformarea într-un conflict înghețat de intensitate mai mică, dar extrem de instabil.
Cum este însă afectată Republica Moldova de acest conflict?
Cu o graniță de peste 1.000 de kilometri cu Ucraina, Republica Moldova se confruntă, simultan, cu o criză economică și una energetică, care a afectat încrederea investitorilor străini, la acestea adăugându-se efortul de a găzdui cel mai mare număr de refugiați ucraineni, raportat la populația tării (750 de mii de refugiați care au traversat Republica Moldova, dintre care peste 100 de mii rămânând aici).
Din punct de vedere economic, inflația a urcat de la 18,52% în februarie până la 33,55% în luna august 2022, fapt care a generat un val de scumpiri care s-a reflectat în nivelul de trai al cetățenilor. În plus, au fost afectate și exporturile către piețele estice, accesul la ele fiind îngreunat sau chiar blocat de război, un exemplu fiind circulația produselor alimentare și industriale pe care Republica Moldova le importa din Ucraina.
Toate acestea se întâmplă pe fondul șantajului energetic și embargo-ului comercial al Federației Ruse, dublat de acțiunile de dezinformare în scopul înfricoșării populației, de subminare a democrației și de atacare din interior a instituțiilor pro-europene democratic alese.
Sursa: prismua.org
Șansa Republicii Moldova de a rezista? Sprijinul oferit de partenerii occidentali (SUA, UE, România) exprimat în cifre absolute: 59 de milioane de euro pentru gestionarea fluxului de refugiați, 150 de milioane de euro pentru suportarea crizei energetice (sumă care a ajutat aproximativ 600 de mii de cetățeni să beneficieze de compensații pentru consumul de energie), 150 de milioane de euro asistență financiară oferită sub formă de împrumuturi și granturi, 112 milioane de euro pentru reziliența economică și susținerea afacerilor, peste 400 de milioane de euro pentru gestionarea frontierelor, investiții în proiecte de eficiență energetică, modernizarea sectorului apărării, securitate cibernetică etc.