După invazia rusă din Ucraina, autoritățile de la Chișinău au limitat participarea la evenimentele organizate în cadrul CSI, un instrument prin care Federația Rusă a acționat asupra statelor-satelit ale URSS, după destrămarea acestui colos de tristă amintire al istoriei post-Război Rece.
Mai mult, în luna mai 2023, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a solicitat Guvernului inițierea procedurii de retragere a Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a Comunității Statelor Independente (CSI). Dacă Maia Sandu declara că „am avut suficient timp să verificăm și să acumulăm probe că acest parteneriat nu este în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova”, Igor Grosu motiva această decizie: „nu mai putem sta la o masă de discuție cu un stat agresor”, argumentând că prezența Republicii Moldova în structurile CSI n-au ajutat-o să rezolve conflictul transnistrean, să se apere în fața embargo-urilor economice sau de „șantajul energetic” din partea Federației Ruse.
Sursa: tribuna.md
Solicitarea lui Igor Grosu către Guvernul de la Chișinău vine după ce, cu o săptămână înainte, Guvernul Republicii Moldova a votat denunțarea acordurilor cu CSI cu privire la schimbul de informații în problemele ocrotirii frontierelor externe ale statelor membre ale comunității și privind condițiile generale de livrare a mărfurilor între organizațiile statelor membre. De asemenea, în luna aprilie 2023, guvernul denunța acordul CSI privind activitatea companiei de televiziune și radio MIR pe teritoriul Republicii Moldova, argumentând că nu mai dorește finanțarea propagandei și dezinformării rusești din bugetul Republicii Moldova.
Nu este nicio surpriză că Rusia a criticat decizia Republicii Moldova de retragere din Adunarea parlamentară a Comunității Statelor Independente. Astfel, Grigori Karasin, șeful Comitetului Internațional al Consiliului Federației Ruse, a acuzat autoritățile de la Chișinău că, prin această decizie, ar fi jurat loialitate Occidentului. Karasin s-a arătat deranjat și de faptul că actuala guvernare din Republica Moldova nu a mai trimis reprezentantul său la evenimentele organizate sub egida CSI, omițând să menționeze că Maia Sandu este singurul lider din cadrul CSI pe care Putin a refuzat să îl felicite anul acesta, cu ocazia sărbătoririi zilei de 9 mai, a „victoriei” URSS.
Decizia autorităților de la Chișinău a fost criticată și de șeful Comitetului pentru afacerile CSI din cadrul Dumei de la Moscova, Leonid Kalașnikov, care a amenințat că guvernul și cetățenii Republicii Moldova „își vor provoca daune, inclusiv de ordin economic”, o amenințare vădită dat fiind faptul că retragerea din Adunarea Interparlamentară a CSI nu înseamnă și denunțarea Acordului de liber schimb, astfel încât nu ar exista nicio piedică pentru menținerea și dezvoltarea unor relații comerciale între Republica Moldova și statele CSI.
De asemenea, Leonid Kalașnikov „uită” să menționeze că beneficiile economice sunt tot mai puține din cauza embargo-urilor impuse Republicii Moldova de către Federația Rusă, ca și pedeapsă pentru aspirațiile sale europene, motiv pentru care, după semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, în 2014, producătorii și exportatorii moldoveni s-au reorientat spre piața europeană, care absoarbe aproape 70% din mărfurile moldovenești, astfel încât piața CSI a devenit neglijabilă.
Leonid Kalașnikov suspină după fostul președinte Igor Dodon, arătând că actuala conducere a Republicii Moldova: „se purta destul de apatic în cadrul Adunării Interparlamentare a CSI după ce a plecat președintele Dodon”. Evident, socialiștii lui Dodon au condamnat intenția de retragere din Acordul de aderare la Adunarea parlamentară a CSI, declarând că „Republica Moldova nu va supraviețui fără a-și păstra calitatea de membru deplin al CSI”.