În 2 martie anul curent, un proiect de lege cu valențe istorice, inițiat de Partidul Acțiune și Solidaritate și votat în prima lectură de 56 de deputați, făcea ca sintagma „limba română” să ia locul „limbii moldovenești”, ocazie cu care au înlocuite sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă” în toată legislația Republicii Moldova.
O poziție controversată față de această reușită a avut Ion Ceban, care s-a arătat nemulțumit de proiectul de lege, despre care a declarat că a avut drept scop crearea unor subiecte de discuții în societate „acum când ieșim din iarnă, șchiopătând, cu pantalonii rupți în fund”.
Întrebat dacă Primăria Chișinău va implementa schimbările legislative și vor vorbi despre limba română în actele oficiale, Ion Ceban a reacționat iritat, într-o limbă română aproximativă: „Alte probleme nu sunt? Cineva pune la dubiu subiectele acestea? Nu le pune nimeni. Cineva îi încurcă? Parcă nu încurcă la nimeni. Dar pentru a crea subiecte de discuții în societate, neapărat trebuie să-l punem pe tapet. Și asta și a făcut. Arătați-mi vă rog rezultate reale”.
Este același Ion Ceban care, fiind întrebat în 31 august 2019, de Ziua Limbii Române, el ce limbă va sărbători, răspundea că va sărbători „limba noastră”, „moldovenească”.
Patru ani mai tîrziu, de Ziua Limbii Române, simultan cu Marea Dictare Națională, parcă pentru a eclipsa această manifestare, același Ion Ceban, împreună cu o echipă de la Primăria Chișinău, au depus flori la monumentul poetului Mihai Eminescu și la busturile poeților și scriitorilor de pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică “Ștefan cel Mare”.Așa gest pe care un Ion Ceban românizat cu forcepsul alegerilor electorale, l-a vrut un “omagiu înaintașilor noștri, poeți și scriitori, care au dezvoltat, au promovat și au slăvit limba română prin operele lor remarcabile”, uitând total de “limba moldovenească”, de care făcea vorbire în 2019, sau de iritarea sa din luna martie față de aprobarea limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova.
Astfel, printr-o logoree patetică care cu greu ar putea s-o mai creadă cineva ca fiind sinceră, Ion Ceban se leapădă de limba sa „moldovenească”: ”În această zi, încă o dată în plus, trebuie să ne gândim la literatura noastră remarcabilă și la operele poeților și scriitorilor de o valoare inestimabilă, care au contribuit la patrimoniul cultural comun. Este o sărbătoare pe care cu toții trebuie să o onorăm. Este important să vorbim și să scriem corect românește și să ne inspirăm din creațiile și operele clasicilor noștri”.