Drumul către Uniunea Europeană este asumat de 59,2 % dintre moldoveni, peste 21 % considerând că acest lucru se va realiza cel mai probabil în următorii zece ani, potrivit unui sondaj realizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene.
Iar dorința de aderare a moldovenilor este susținută ferm de liderii europeni, Parlamentul european adoptând, în luna aprilie, cu o majoritate covârșitoare de 555 de voturi „pentru”, 49 „împotrivă” și 26 de abțineri, o rezoluție în care cerea începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, până la finalului anului 2023.
Vestea bună este că Parlamentul European și-a reafirmat angajamentul față de aderarea Republicii Moldova la UE, printr-o rezoluție adoptată în 5 octombrie 2023, în care se afirma că guvernul moldovean și-a demonstrat determinarea și capacitatea de a îndeplini cerințele Comisiei Europene de a începe negocierile de aderare, precum și că aderarea Republicii Moldova la UE ar reprezenta o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică.
Așa cum era de așteptat, Comisia Europeană a decis, la începutul lunii noiembrie, să recomande Consiliului European începerea negocierilor de aderare la UE, decizia finală urmând a fi luată la reuniunea Consiliului European din 14-15 decembrie 2023.
Toate acestea păreau un scenariu utopic în 24 februarie 2022, când Federația Rusă invada Ucraina și amenința Republica Moldova că va avea aceeași soartă! Asta nu a speriat însă Uniunea Europeană, dimpotrivă a făcut-o să recunoască și mai abitir destinul european al Republicii Moldova și al Ucrainei, în 3 martie 2022 acceptând cererile de aderare la UE depuse de cele două state, în luna iunie emițând avizul privind cererea de aderare, Consiliul European acordând Republicii Moldova statutul de țară candidată.
Un deziderat asumat și de conducerea pro-europeană de la Chișinău, Maia Sandu vorbind despre beneficiile și transformările care s-au produs în Moldova cu ajutorul UE: „datorită sprijinului acordat de partenerii europeni, reușim să îmbunătățim condițiile în școli și grădinițe, să modernizăm drumuri, să construim poduri, rețele de apă și canalizare, să renovăm case de cultură și să întărim capacitatea instituțiilor noastre de a asigura pacea și securitatea cetățenilor noștri.”
Un deziderat transpus în practică, pas cu pas, de atunci și până în prezent, prioritățile trasate de UE precum asigurarea păcii și securității, dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă, modernizarea infrastructurii și îmbunătățirea condițiilor de viață și o justiție dreaptă fiind transpuse în Planul Național „Construim Moldova europeană”.
Aceste priorități au fost asumate și de cetățeni, o dovadă în acest sens fiind adoptarea Rezoluției Adunării „Moldova Europeană”, de către peste 75000 de cetățeni prezenți la
21 mai, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău (un număr de participanți dublu față de cel anticipat de organizatori), alături de ei fiind moldoveni din 33 de oraşe din Europa: “pentru a afirma aspirația Republicii Moldova de a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.”
O vară europeană marcată de a doua reuniune a Comunității Politice Europene, care a avut loc, la Castelul Mimi din Bulboaca, prilej cu care liderii europeni s-au declarat impresionați de viteza cu care Moldova a răspuns la toate recomandările UE și de prima ediție a „Marii Dictări Naționale”, pentru a marca Ziua Limbii Române, prin scrierea în română a unui eseu pe tema „De ce Republica Moldova trebuie să fie parte a Uniunii Europene”.
În pofida opoziției unor capitale precum Budapesta, care își sincronizează agenda de politică europeană cu interesele ruse în Republica Moldova și Ucraina, determinarea existentă la Bruxelles și angajamentul președintei Maia Sandu pentru aderarea la UE sunt un indicator al vocației europene a țării noastre.