Rusia dezvoltă o propagandă puternică pentru a distrage atenţia opiniei publice de la faptul că a invadat Ucraina, dar şi pentru a crea un potenţial conflict între România, Republica Moldova şi Ucraina.

Unul din cele mai folosite narative este cel al revizionismului, aproape identic cu privire la România, Polonia și Ungaria, o dezinformare „clasică” din manualul Kremlinului proclamând că „Ucraina e condamnată, iar Polonia, Ungaria, România și – mai nou – Turcia se pregătesc să o împartă între ele”, încercându-se inocularea ideii că, din punct de vedere istoric, statul ucrainean nu a existat niciodată. De exemplu, Dmitri Medvedev a publicat o hartă cu Ucraina dezmembrată și „împărțită” între Rusia, Polonia și Ungaria, context peste care propaganda rusească suprapune modul “discreționar” și brutal în care Ucraina tratează minoritatea română și maghiară de pe teritoriul său!
Nici Republica Moldova nu este scutită de tirul învrăjbirii, Serghei Markov declarând că „România, cu sprijinul NATO și cu participarea armatei ucrainene, intenționează să pună mâna pe Transnistria și să efectueze represalii împotriva tuturor susținătorilor Rusiei. Acest lucru va pune Rusia într-o poziție foarte dificilă. După operațiunea militară, România plănuiește anexarea Moldovei”.
Și propaganda rusă din Transnistria, vârful de lance fiind Andrei Safonov (deputat în Transnistria jurnalist și fost membru al Parlamentului Republicii Moldova), se înscrie pe direcția de atac mediatic că România ar pregăti „anexarea Republicii Moldova”, iar negocierile de aderare la UE sunt doar o „operațiune de acoperire”. Declarațiile secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, sunt folosite de Safonov pentru a-și susține teza ocupării Moldovei de către România: „Geoană, în calitate de oficial NATO, își folosește de fapt actuala poziție pentru a trage Moldova spre Alianța Nord-Atlantică și a pregăti în același timp terenul pentru absorbția Moldovei de către România”.
Nu ar fi prima oară când propaganda rusă încearcă să pună tensiunile din Transnistria pe seama României, Strelkov, fost ministru al apărării al ”Republicii Populare Donețk”, afirmând că forțele românești, împreună cu cele ucrainene, vor folosi „uniforme militare moldovenești” pentru a desfășura activități militare în Transnistria.
Pe aceiași “linie melodică”, la scurt timp după ce Vladimir Putin a anulat decretul prin care recunoștea suveranitatea Republicii Moldova, agenția TASS titra că Ucraina pregătea un atac masiv asupra Transnistriei, efectuat de unități ale Forțelor Armate ale Ucrainei cu implicarea batalionului Azov (considerat organizație teroristă în Rusia).
O altă direcție de învrăjbire utilizată de propaganda rusă este “limba moldovenească”, mesajul fiind transmis de Maria Zaharova, la marcarea a 350 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir, despre care aceasta afirma că “a adus o mare contribuţie la păstrarea şi întărirea statalităţii moldoveneşti şi identitatea naţională, precum şi la dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești”. Asta deși, anul trecut, Republica Moldova a recunoscut limba română ca limbă de stat, iar Ucraina a recunoscut că limba minorității române care trăiește pe teritoriul acestei țări este româna, punând astfel capăt unei îndelungate perioade de ambiguitate, în care recunoștea, la fel ca și Moscova, existența limbii moldovenești.
Un alt canal de dezinformare se axează pe lansarea unor zvonuri despre problemele și greutățile pe care le generează numărul mare de refugiaţi ucraineni din Republica Moldova, care generează infracționalitate și secătuiește resursele financiare pe care Republica Moldova ar trebui să le folosească pentru un nivel de trai mai bun al propriilor cetățeni. La fel și în cazulRomâniei, canalele de propagandă rusești clamează că statul a alocat prea multe fonduri pentru refugiaţii din Ucraina, în detrimentul propriilor cetățeni.
Și criza cerealelor a fost exploatată de propaganda rusă pentru a decredibiliza Ucraina și a submina sprijinul pentru acesta, de la deteriorarea drumurilor din Republica Moldova și România de către camioanele ucrainiene cu cereale, la inundarea piețelor cu grâne și produse agricole ucrainiene mult mai ieftine, în detrimentul producătorilor locali.
Printre narativele folosite de propaganda rusă pentru “demonizarea” Ucrainei, cu adresabilitate la nivelul cetățeanului obișnuit, se mai numără: oricine din România/Republica Moldova care susține Ucraina este trădător de neam și țară, România/Republica Moldova sunt colonii ale Occidentului, decidenții din România/Republica Moldova nu servesc interesele propriilor cetățeni în contextul războiului din Ucraina.