Un sondaj de opinie arată, că în perioada 12-18 august, comparativ cu 8-14 iulie, anul curent, numărul total de postări privind discreditarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană a crescut cu aproape 25%, scopul fiind de a inocula frică, confuzie și reticență față de Uniunea Europeană.
Tot în luna august, comparativ cu luna aprilie, aderarea Moldovei la UE era susținută de 52% dintre cetățeni, față de 54%, situația fiind inversată în cazul aderării la Uniunea Eurasiatică, unde procentul a crescut de la 25% la 28% dintre respondenți.
Tot din cauza propagandei rusești, numărul susținătorilor aderării Republicii Moldova la NATO a scăzut de la 34% la 29,5%, în vreme ce procentul celor care s-ar opune aderării a crescut de la 47,5% la 53,8%, comparația fiind făcută tot între lunile aprilie și august 2024.
Sondajele nu fac altceva decât să evidențieze impactul în creștere al campaniilor rusești de dezinformare și influențare a opiniei publice, Kremlinul și agenții săi infiltrându-se pe platformele social media precum Facebook, Twitter, YouTube, Instagram, 4chan, Odnoklassniki, VKontakte, Telegram, WhatsApp, LiveJounal și Medium și în secțiunile de comentarii ale portalurilor de știri.
Dezinformarea rusă se concentrează și pe difuzarea de mesaje anti-occidentale care vizează Uniunea Europeană, NATO și SUA, crescând în intensitate odată cu izbucnirea războiului din Ucraina. Printre narațiunile vehiculate se numără idei precum că integrarea în UE va însemna atragerea Republicii Moldova în război, că exportatorii nu vor avea piață de desfacere sau că Republica Moldova va fi obligată să promoveze în școlile și în instituții publice mesaje de susținere a minorităților sexuale.
Kremlinul țintește mai ales comunitățile minoritare vorbitoare de limbă rusă din Republica Moldova, prezentând Găgăuzia și Transnistria ca fiind sub amenințarea unei invazii din partea Occidentului, diseminând informații false despre tancurile NATO în drum spre Găgăuzia și Transnistria, despre iminenta unificare violentă a Republicii Moldova cu România și despre persecutarea vorbitorilor de limbă rusă de către „guvernul totalitar” al Republicii Moldova. Pe de altă parte, statul rus se prezintă ca un furnizor de securitate și bunăstare pentru grupurile minoritare, precum și ca protector al valorilor tradiționale ortodoxe.
După ce armata rusă a invadat Ucraina, dezinformarea se bazează și pe narațiuni precum că NATO și SUA sunt de vină pentru războiul din Ucraina, că americanii ar finanța laboratoare de arme biologice în Ucraina, care ajung în SUA prin România și Republica Moldova (cele două state fiind menționate pentru a genera sentimente anti-ucrainene), că refugiații ucraineni din Moldova sunt criminali sau membri ai unor grupuri extremiste sau, de dată mai recentă, despre dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a avioanelor de luptă F-16 occidentale donate Ucrainei.
De exemplu, aceste falsuri au început să fie răspândite, cu 10 zile înainte ca Volodimir Zelenski să anunțe sosirea F-16 în Ucraina, de către senatorul rus Vladimir Djabarov, citat de RIA Novosti și de versiunea moldovenească a Sputnik-ului (blocat de autorități pentru propagandă și falsuri) și pe canalele Telegram.
Narațiunea despre „dislocarea aeronavelor F-16 pe aerodromurile moldovenești” a început să se răspândească din nou, pe 4 august: „Primul avion de luptă american F-16, care a fost văzut pe cer, deasupra Odessei, a plecat spre Moldova”, informația falsă fiind diseminată și pe canale precum „Republica Găgăuză”, „Myasorubka”, și „Vagonul moldovenesc” și „Komsomolskaya Pravda”, despre care se cunoaște că, anul trecut, au ieșit de sub controlul socialiștilor și au început să promoveze narațiunile pro-Kremlin și acțiunile oligarhului fugar Ilan Șor.