În pragul referendumului pentru integrarea europeană și a alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, Republica Moldova se vede supusă unui val de dezinformări, atacuri cibernetice și corupție electorală susținute de Kremlin. Dacă, anterior invaziei militare ruse din Ucraina și sprijinului venit de la Uniunea Europeană, Putin a apelat la represalii directe pentru a destabiliza Republica Moldova, precum întreruperea aprovizionării cu gaze și interzicerea importurilor de fructe și legume, în prezent singura opțiune a Kremlinului este de a finanța partidele politice pro-ruse și protestele de stradă și de a desfășura atacuri cibernetice și campanii de dezinformare.
Ca atare, principala teamă este că potențialul de interferență informațională poate fi exercitat în procesul electoral pentru boicotarea politicienilor pro-europeni și pentru respingerea/boicotarea referendumului pentru integrarea europeană. Scopul Kremlinului este de a derula acțiuni de dezinformare și propagandă prin agenții săi de influență precum politicieni și partide pro-Kremlin, posturi TV și site-uri web controlate de grupuri politice pro-ruse, activiști implicați în promovarea falsurilor și speculațiilor pe Facebook, Telegram și TikTok, estimările experților indicând, de exemplu, că Rusia a cheltuit 50 de milioane de dolari pentru aceste acțiuni de dezinformare în 2023.
De menționat că nehotărârea opiniei publice, cu privire la agenda de politică externă a țării, generează condiții favorabile în spațiul informațional pentru ca Rusia să-și exercite influența, acțiunile restrictive precum închiderea canalelor de televiziune rusești și a portalurilor online nereducând semnificativ impactul interferențelor informaționale rusești.
Ca atare, acțiunile de dezinformare s-au întețit, mesajele promovate de Kremlin fiind deraierea procesului de aderare a Republicii Moldova la UE, subminarea sprijinului pentru guvernul pro-european și readucerea țării pe orbita Rusiei. Narațiunile promovate de Kremlin în acest scop includ teme precum: riscul de război asupra Transnistriei dacă Republica Moldova face presiuni pentru retragerea trupelor ruse care se află acolo; riscul unui conflict între cetățenii români și minoritatea rusă, riscul ca aderarea Republicii Moldova la NATO să facă războiul cu Rusia inevitabil; riscul ca politicile liberale ale UE, precum „propaganda homosexuală”, să transforme copiii moldoveni în homosexuali și, nu în ultimul rând, că Rusia este bună și Europa este rea: Moldova cea săracă își datorează puținele avantaje economice Kremlinului, în timp ce din Europa nu a venit nimic bun.
Date fiind aceste amenințări la adresa securității cetățenilor și statului generate de aceste campanii de dezinformare, legislativul a încorporat riscurile operațiunilor informaționale rusești în noua Strategie de securitate națională și a adoptat o lege de înființare a unui Centru de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării care să deruleze acțiuni de combatere a dezinformării și manipulării publice pentru creșterea rezistenței societății. De menționat aici că efortul de a contracara dezinformarea rusă nu ar trebui să se bazeze doar pe măsuri restrictive ci ar trebui să includă o comunicare strategică eficientă de construire de opinii alternative care să sporească capacitatea de gândire critică a cetățenilor în fața impactului propagandei ruse.