Luna octombrie este crucială pentru aderarea la Uniunea Europeană nu doar pentru Republica Moldova ci și pentru Georgia, care a depus cererea de aderare în martie 2022 și i s-a acordat statutul de țară candidată în decembrie 2023, odată cu Ucraina și Republica Moldova.
Georgia a fost considerată cea mai reformistă și pro-occidentală țară din spațiul ex-sovietic, însă ultimul deceniu a fost marcat de o încetinire a reformelor și o apropiere de Moscova. Ca atare, nu a surprins pe nimeni faptul că, în 27 iunie 2024, Consiliul European și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la adoptarea legii privind transparența influenței străine din Georgia, după model rusesc, liderii UE solicitând autorităților georgiene să își clarifice intențiile prin inversarea actualei direcții de acțiune, să se asigure că alegerile parlamentare de luna aceasta vor fi libere și corecte și să se pună capăt numărului tot mai mare de acte de intimidare, amenințări și agresiuni fizice împotriva reprezentanților societății civile, politicienilor și jurnaliștilor.
Până când aceste obiective nu vor fi atinse de autoritățile georgiene, procesul de integrare în Uniunea Europeană a fost suspendat, ambasadorul UE la Tbilisi arătând că intențiile actualului guvern georgian nu sunt clare pentru liderii UE, legea privind „agenții străini” fiind un pas înapoi pe drumul democrației, iar retorica anti-occidentală și anti-europeană este incompatibilă cu scopul declarat de aderare la UE. Pawel Herczynski a mai avertizat că relațiile Georgiei cu Uniunea Europeană vor avea de suferit şi se va ajunge chiar la sancțiuni (UE deja a înghețat 30 de milioane de euro alocați Ministerului Apărării) în caz că țara se va îndepărta de democrație, afirmând că Uniunea Europeană este dispusă să colaboreze cu orice guvern democratic în Georgia, după alegerile parlamentare din octombrie, însă nu va accepta ca Georgia să se transforme într-un „stat cu partid unic”, fără opoziție politică.
În plus, Uniunea Europeană solicită Georgiei reducerea polarizării politice, reforma sistemului judiciar, asigurarea funcționării instituțiilor statului și consolidarea măsurilor anticorupție, inclusiv de-oligarhizarea.
Referitor la de-oligarhizare, deși nu se menționează niciun nume, nu este un secret pentru nimeni că referirile îl vizează pe miliardarul Bidzina Ivanishvili, fondatorul partidului aflat la guvernare de peste un deceniu.
Comparativ cu Georgia, din fericire pentru Republica Moldova, oligarhii fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc nu mai sunt în măsură să împiedice parcursul european de la guvernare, cum este cazul lui Bidzina Ivanishvili în Georgia, deși Ilan Șor duce o campanie furibundă și ilegală de la Moscova, prin care încearcă cumpere sau să fure voturile moldovenilor la referendumul pentru integrarea europeană și pentru realegerea Maiei Sandu.
Din fericire pentru Georgia, mai există o speranță de a se întoarce pe drumul european, datorită lui Salome Zourabichvili, „Maia Sandu” a acestei țări, care a prezentat Carta Georgiei, un plan de acțiune care urmărește să creeze o platformă a opoziției unite pentru formarea unui guvern temporar post-electoral care să implementeze reforme menite să „consolideze procesele democratice și să alinieze Georgia mai strâns la standardele europene” și să abroge legile care reprezintă obstacole în calea integrării europene.
Salome Zourabichvili, care este vizată de o moțiune de demitere inițiată de partidul de guvernământ, pe baza legii anti-europene a agenților străini, pe motiv că a călătorit în străinătate fără aprobarea guvernului, a declarat că alegerile de luna aceasta vor acționa efectiv ca un referendum care vor arăta dacă Georgia dorește integrarea europeană, care nu poate să nu ducă cu gândul la miza referendumului pentru integrarea europeană din Republica Moldova.