Sătulă de amenințările Rusiei, guvernarea pro-europeană de la Chișinău a acceptat mâna întinsă de Uniunea Europeană, luând decizia de a tăia cordonul ombilical care o lega de Rusia, prin ruperea dependenței de gazul rusesc, de piața de desfacere rusă pentru fructe, legume și vinuri, prin semnarea unui parteneriat de securitate și apărare cu UE, prin consolidarea cooperării cu NATO și prin elaborarea unei Strategii de Securitate Națională care definește Rusia drept principală amenințare, dat fiind faptul că Serghei Lavrov nu s-a ferit să spună că Republica Moldova va fi „următoarea Ucraina”.
Într-adevăr, dacă privim în urmă, constatăm că Rusia a oferit Republicii Moldova doar corupție, oligarhi, șantajul gazelor, embargoul fructelor, legumelor și vinurilor, iar acum oferă dezinformare și destabilizare, prin cele câteva milioane de euro dați lui Ilan Șor pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale și împotriva referendumului pentru integrarea europeană.
Pentru că, în cei peste treizeci de ani de la declararea independenței, moldovenii și-au demonstrat angajamentul față de valorile europene precum demnitatea, libertatea, egalitatea, solidaritatea, drepturile cetățenilor și justiția corectă, integrarea în Uniunea Europeană nu este ceva străin și impus din exterior. Din acest motiv, referendumul pentru integrarea europeană trebuie privit ca o oportunitate unică pentru ca moldovenii să-și poată exprima dorința de modernizare a țării, pe baza standardelor europene.
Ca atare, referendumul are ca scop declararea, prin Constituție, a faptului că integrarea în UE este „obiectivul strategic” al Republicii Moldova și că identitatea poporului moldovean este „europeană”. Nu întâmplător, la momentul anunțării publice a inițiativei de organizare a referendumului, Consiliul European a decis să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE, liderii țărilor UE declarându-și, în unanimitate, sprijinul pentru ca Republica Moldova să ajungă cu bine la capătul acestui drum.
Pentru că acest drum este unul care va aduce numai avantaje Republicii Moldova dat fiind că: pacea va fi garantată, ajutorul financiar al UE va spori semnificativ pentru a putea fi finanțate construcția de autostrăzi, școli și sisteme de alimentare cu apă, veniturile cetățenilor vor crește, locurile de muncă vor fi mai bine plătite, iar justiția va funcționa după standardele UE.
Faptul că acestea nu sunt promisiuni deșarte este demonstrat de „planul de creștere economică pentru Republica Moldova”, prin care Uniunea Europeană vrea să investească în Moldova 1,8 miliarde euro, în următorii trei ani, prezentat de Ursula von der Leyen la Chișinău, în data de 10 octombrie 2024.
Șefa Comisiei Europene a afirmat răspicat că „locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană”, care poate contribui la „dublarea economiei Moldovei în următorii zece ani”. Potrivit Ursulei von der Leyen, cei 1,8 miliarde euro urmează a fi investiți în „domenii care vor genera creșteri economice și servicii publice”, precum repararea școlilor, construirea a două noi spitale la Bălți și Cahul, construirea drumurilor și podurilor care să interconecteze Moldova cu vecinii săi, precum și dezvoltarea rețelei energetice.