Condițiile pedo-climatice deosebit de bune ale Republicii Moldova vor menține agricultura ca un sector strategic. Spre exemplu, sectorul viticol furnizează produse care candidează anual la podiumul excelenței, precum vinul. În prezent sectorul agricol al Republicii Moldova este una dintre cele mai integrate ramuri ale economiei Republicii Moldova în economia Uniunii Europeane.
O primă coordonată importantă a sprijinului sectorului agricol din partea Uniunii Europene este dată de reorientarea exporturilor produselor agricole către Uniunea Europeană. Din cauza expunerii produselor agricole moldovenești la sancțiuni și alte riscuri pe piețele din fosta URSS, Republica Moldova și-a recalibrat politica comercială. Astfel, în anul 2011 statelor Uniunii Europene le-a revenit 49% în totalul exporturilor și 43,5% în totalul importurilor din și în Republica Moldova, iar statelor CSI respectiv, 41,4 și 33.0%. Acesta a fost un punct de inflexiune și odată cu această schimbare de viziune, Uniunea Europeană a devenit un partener economic prioritar.
În prezent agricultura se înscrie în orientarea exporturilor de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27), care ianuarie-iunie 2025, a înregistrat o pondere de 64,1% în total exporturi. Prin comparație, exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-iunie 2025, înregistrează doar cu o cotă de 6,7% în total exporturi, în scădere cu 1,2 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-iunie 2024.
În structura exporturilor în perioada 2023-2025 ponderile produselor agricole au fost următoarele: cereale și preparate pe bază de cereale (de la 10,6% la 7,3%); legume și fructe (de la 9,5% la 10,1%); semințe și fructe oleaginoase (o creștere de la 7,0% la 11,7% din total exporturi ); grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (6,1%); băuturi alcoolice și nonalcoolice (o creștere de la 5,1% la 6,8%); hrană destinată animalelor (1,6%). Totodată, s-au majorat exporturile de semințe și fructe oleaginoase (+23,6%), carne și preparate din carne (de 3,0 ori).
Această aderare neoficială a agriculturii moldovenești la Uniunea Europeană este susținută pe de o parte de produsele foarte bune dar și de integrarea prin sprijin financiar cu fonduri nerambursabile furnizate de Uniunea Europeană. În ultimii ani mai multe proiecte au fost demarate în acest sens.
Proiectul APD reprezintă operaționalizarea dialogului moldo-german privind politicile în agricultură (APD Moldova) și este finanțat în cadrul Programului de Cooperare Bilaterală al Ministerul Federal German al Alimentației, Agriculturii și Identității Rurale (BMLEH). Acesta acordă sprijin Guvernului Republicii Moldova în procesul său de integrare europeană în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale. În calitate de țară candidată la Uniunea Europeană, Republica Moldova este nevoită să-și alinieze legislația la standardele europene. Siguranța alimentară este unul dintre cele mai cuprinzătoare capitole din identitatea comunitară. Deși Republica Moldova a înregistrat deja progrese în ceea ce privește transpunerea actelor juridice relevante ale Uniunii Europene în legislația națională, Comisia Europeană ajută în continuare la dezvoltarea sistemului de monitorizare a siguranței alimentelor, a hranei pentru animale și a medicamentelor de uz veterinar, iar autoritățile competente trebuie consolidate. Parteneriatul instituțional vizează armonizarea sistemului veterinar și de siguranță alimentară din Moldova cu standardele UE, în cooperare cu Oficiul de Stat pentru Protecția Consumatorilor și Siguranța Alimentară din Saxonia Inferioară (LAVES). O atenție specială se acordă consolidării capacităților Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentară (ANSA) în domeniile inspecțiilor abatoarelor, monitorizării medicamentelor și prevenirii bolilor animale. Activitățile comune includ ateliere, cursuri de formare, schimburi profesionale și vizite de studiu în Republica Moldova și Germania.
Un alt proiect important finanțat de către Uniunea Europeană a fost reconstruirea barajului lacului de acumulare din Rîșcani ceea ce a sporit siguranța în aval de acesta pentru sute de gospodării. Lucrările, în valoare de peste 2,9 milioane de lei, au fost realizate cu sprijinul Uniunii Europene prin proiectul „EU4Moldova Rezilientă: Stat sigur, comunități puternice”, implementat de Solidarity Fund PL în Moldova. Barajul, construit în 1971, nu a fost supus reparațiilor capitale timp de mai bine de 50 de ani, ajungând într-o stare avansată de degradare. Lipsa unui sistem funcțional de control al nivelului apei punea în pericol atât ecosistemul acvatic, cât și gospodăriile din aval. În acest fel s-a redus semnificativ riscul de inundații și se asigură producția infrastructurii naționale. Investiții similare au fost realizate în orașele Nisporeni, Ceadîr-Lunga, Cimișlia și Hîncești. Reconsolidarea Barajului din Rîșcani poate părea un proiect cu obiective limitate, dar de fapt este parte dintr-un efort mai amplu al Uniunii Europene de a sprijini orașele din Moldova să devină mai sigure și mai reziliente. Sprijinul financiar nerambursabil din partea Uniunii Europene vizează de asemenea infrastructură hidrotehnică, spații publice modernizate sau proiecte de revitalizare urbană.
Programul LEADER este un program de dezvoltare rurală lansat în 1991 de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea zonelor rurale prin intermediul implicării comunităților locale pentru a stimula creșterea acestora, în special creșterea întreprinderilor mici în zonele rurale. Uniunea Europeană a susținut abordarea LEADER în Republica Moldova începând cu 2016 și s-a dovedit o inițiativă sustenabilă și de lungă durată, fiind transformată în program de stat în iunie 2022 și acoperind mai mult de jumătate din teritoriul Republicii Moldova. În acest fel 37 de Grupuri de Acțiune Locală (GAL) din Republica Moldova au fost selectate pentru finanțare în perioada 2022 – 2023 cu scopul susținerii inițiativelor socio-culturale, precum și sprijinului antreprenorilor locali în demararea și extinderea afacerilor locale. Finanțarea totală se ridică la 8.800.000 EUR și este asigurată din Fondul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală al Republicii Moldova.
Republica Moldova este singura țară din afara Uniunii Europene care implementează programul LEADER. Implementarea acestuia a avut parte, pe lângă sprijinul oferit din 2016 de Uniunea Europeană și de alți actori instituționali importanți, precum USAID și Polish Aid. În acest context GAL-urile au devenit un instrument eficient pentru dezvoltarea comunității locale în regiunile rurale din Moldova. Pe plan intern, trebuie subliniată reușita la nivel național a recunoașterii abordării LEADER de către guvern: recunoașterea grupurilor de Acțiune Locală ca entitate juridică specifică, care permite finanțarea „parteneriatelor GAL” de la bugetul de stat. Pe cale de consecință, în iunie 2022, a fost lansat primul Apel LEADER pentru finanțare din resurse naționale: GAL-urile înregistrate în Moldova pot primi acum granturi de până la 5% din Fondul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, administrat prin Agenția Națională de Plăți a Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Pe baza acestui program s-a constituit Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală LEADER (RNDRL) din Republica Moldova. Aceasta este o organizație dedicată dezvoltării mediului rural, inclusiv creșterii competitivității și îmbunătățirii calității vieții locuitorilor din sate și din orașele mici. Rețeaua națională LEADER, împreună cu cele 47 de GAL-uri pe care le reprezintă, au dezvoltat proiecte comunitare locale care au mobilizat resurse locale (cofinanțare locală, precum și resurse umane), au revitalizat regiunile rurale și au stimulat dezvoltarea unui cadru legal. Acest lucru a permis ca abordarea LEADER să fie ajustată la contextul local și implementată la scară largă prin Programul național LEADER.
Republica Moldova se află în mijlocul unui proces amplu de aderare la Uniunea Europeană. Agricultura dă semne că are resursele și pârghiile cele mai mobile pentru a face față criteriilor de aderare și ulterior de integrare. În ciuda productivității superioare a agriculturii din statele dezvoltate ale Uniunii Europene, este greu de crezut că producția acestora este și net superioară produselor moldovenești din punct de vedere calitativ. Dacă ar exista la nivel european o inițiativă în favoarea turismului gastronomic, atunci Republica Moldova ar fi probabil punctul de plecare al acestui proiect. La urma urmelor, Uniunea Europeană are nevoie de Republica Moldova în egală măsură cu necesitatea aderării europene a Republicii Moldova. Datele economice reflectă această realitate care poate fi îmbunătățită și mai mult odată ce Republica Moldova devine un membru al Uniunii Europene cu drepturi depline.