Dacă privim la anul care tocmai a trecut, 2022 a fost un an de cotitură pentru Republica Moldova! Un an în care greutățile păreau de netrecut, dată fiind invazia militară a Rusiei în Ucraina, care a acutizat șantajul energetic asupra unei țări mici care a ales să nu se aplece sub jugul rusesc și care a manifestat omenie față de vecinii săi!
Astfel, primul șoc major pentru autoritățile și cetățenii Republicii Moldova a fost valul de refugiați din țara vecină, cotropită de trupele ruse, Republica Moldova fiind tranzitată de mai mult de jumătate de milion de ucrainieni (cel mai mare număr de refugiați raportat la numărul de locuitori), 100 de mii dintre aceștia rămânând în țară, dintre care circa 50.000 de copii. În tot acest timp, guvernul și cetățenii s-au mobilizat și au adunat resursele financiare necesare pentru a-i ajuta pe vecinii care fug de război.
Acest lucru nu a trecut neobservat de regimul de la Kremlin, la fel ca și poziția fermă a Republicii Moldova de condamnare a invaziei militare a Federației Ruse în Ucraina și nepermiterea accesului militarilor ruși spre Transnistria!
Astfel, la începutul lunii octombrie 2022, când prețul gazelor rusești pentru Republica Moldova ar fi trebuit să scadă, Gazprom anunța că va reduce prețul doar dacă guvernul de la Chișinău modifica acordul comercial fără taxe vamale cu UE.
Mai mult, Gazprom amenința Republica Moldova cu sistarea livrărilor de gaze și cu rezilierea contractului dacă nu erau achitate așa-zisele plăți restante, acumulate nu de guvern sau populație ci de Moldovagaz, firma care furnizează gazul rusesc către Republica Moldova, în care tocmai Gazprom deține controlul (cu 51%), împreună cu Transnistria (13%).
Pentru că, până anul trecut, sectorul energetic din Republica Moldova era sub controlul companiilor rusești, Inter RAO (prin centrala de la Cuciurgan pentru partea de electricitate) și Gazprom (care deține pachetul majoritar de acțiuni la Moldovagaz), guvernul de la Chișinău a acționat pentru a curma această dependență, prin achiziții de gaze și electricitate din alte surse decât companiile rusești, prin intermediul Energocom (companie controlată integral de Agenția Proprietății Publice din Republica Moldova).
Din fericire, sau mai bine zis de frica pierderii sprijinului populației rusofile din Transnistria, amenințările Gazprom nu s-au materializat în totalitate, doar limitând (în pofida prevederilor contractului semnat pe cinci ani, începând cu anul 2021) livrările cu 30%, la numai 5,7 milioane metri cubi de gaz pe zi. Pe timp de iarnă, aceasta înseamnă aproximativ 40% din volumul necesar de gaze pentru întreg teritoriul Republicii Moldova sau 100% din necesarul de gaz al Transnistriei.
Ca atare, pus cu spatele la zid de prețurile mari de pe piața liberă de electricitate și gaze naturale, guvernul de la Chișinău face o mișcare înțeleaptă prin care câștigă de două ori! Mai precis, sparge monopolul Moldovagaz asupra livrării de gaze prin achiziția de gaze prin intermediul Energocom, pentru malul drept al Nistrului (Republica Moldova deja stocase peste 250 de milioane de metri cubi de gaze în depozitele subterane din România și Ucraina), respectiv cedarea întregii cantități zilnice livrate de Gazprom către Transnistria (cu condiția ca Tiraspolul să plătească gazul primit de la Gazprom, gaz pe care până acum nu-l plăteau către Moldovagaz, de unde și așa-zisele restanțe ale Moldovagaz către Gazprom).
În schimbul cedării gazelor rusești către Transnistria, guvernul de la Chișinău a încheiat, la începutul lunii decembrie 2022, prin intermediul Energocom, un contract cu firma care controlează centrala de la Cuciurgan care prevede reluarea achizițiilor de electricitate la un preț de 73 de dolari pe megawatt, mai mic decât prețul de 90 de euro pe megawatt oferit de România prin contracte bilaterale și mult mai mic decât prețul de la bursa UE.
Întrucât toate aceste măsuri necesitau bani mulți, cele care au întins o mână de ajutor Republicii Moldova, pentru a lupta împotriva șantajului energetic al Federației Ruse, au fost statele membre ale Uniunii Europene și SUA.
Astfel, Ursula von der Leyen anunța că UE oferă Republicii Moldova un pachet în valoare de 250 de milioane de euro pentru cumpărarea de gaze și compensarea costurilor ridicate la energie pentru populație, în timp ce Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare oferea un împrumut de 300 de milioane de euro pentru găsirea de surse alternative la gazele rusești.
Republica Moldova a beneficiat de sprijin financiar și din partea Statelor Unite ale Americii pentru consolidarea securității energetice, mai precis 50 de milioane de dolari pentru conectarea elementelor-cheie ale sectorului energetic cu sistemele europene, precum şi pentru atragerea investițiilor în producția locală de energie, diversificarea aprovizionării cu gaze naturale şi creșterea eficienței energetice.
Ca urmare, guvernul de la Chișinău a fost în măsură ca, pentru perioada noiembrie 2022 – martie 2023, să anunțe că va compensa parțial creșterea tarifelor la resursele energetice prin Programul „Ajutor la contor” din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, sprijinind astfel gospodăriile sărace din punct de vedere energetic prin compensații (pe termen scurt) și intervenții de eficiență energetică (pe termen lung).
Un alt instrument folosit de Federația Rusă pentru a pune presiune politică pe guvernul de la Chișinău l-a reprezentat exporturile de fructe, legume, vin și cereale. Astfel, începând cu 15 august 2022, Federația Rusă a interzis importul de produse vegetale moldovenești, pretextul folosit fiind presupusa depistare de substanțe periculoase în produsele moldovenești, embargo de la care au fost exceptați, tocmai pentru a dezbina populația din Republica Moldova, producătorii agricoli înregistrați în Orhei, fieful filo-rusului Ilan Șor, după ce doi deputați din partidul său au efectuat o vizită la Moscova!
Și de data aceasta Uniunea Europeană, devenită cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova (52,2% din comerțul său) întinde o mână de ajutor, adoptând un regulament de liberalizare temporară a comerțului în privința unor produse agricole din Republica Moldova care nu erau deja complet liberalizate, ceea ce a însemnat că Republica Moldova și-a dublat exporturile de astfel de produse către Uniunea Europeană, fără taxe vamale.
Din nefericire însă, așa cum era de așteptat, cu toate măsurile de ajutorare și finanțare externă, războiul din Ucraina și criza energetică subsecventă au determinat o creștere a inflației de peste 30% și o explozie a prețurilor la toate produsele și serviciile. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, prețurile medii de consum în luna septembrie 2022, comparativ cu luna septembrie 2021, crescuseră cu 33,97%, inclusiv la produsele alimentare (37,12%), la mărfurile nealimentare (22,42%), iar la serviciile pentru populație (47,25%).
Nici de această dată Uniunea Europeană nu a stat cu mâinile în sân, ajutoarele venind sub formă de pachete financiare! În 5 aprilie 2022 avea loc, la Berlin, prima Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, format înființat de România, Germania și Franța, unde erau generate angajamente financiare pentru Moldova în valoare de 659,5 milioane euro.
În 15 iulie avea loc, la București, a doua Conferință a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova prilej cu care Republicii Moldova i se asigură un sprijin de încă 615 milioane euro, între care 432,3 milioane euro asistență sub formă de granturi.
Ca atare, guvernul de la Chișinău a elaborat un plan de reziliență socio-economică cu scopul menținerii puterii de cumpărare a cetățenilor (un exemplu este creșterea pensiilor cu 30% față de anul 2021, mai mult decât inflația).
Am lăsat la sfârșitul acestui sumar bilanț al anului 2022 cea mai mare reușită a guvernului de la Chișinău și anume depunerea oficială a cererii de aderare la Uniunea Europeană, pe data de 4 martie 2022! Reacția Uniunii Europene, prin vocea Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, nu lasă loc de interpretări: „Moldova nu este doar țara vecină sau partenerul nostru, este statul candidat pentru a adera la Uniunea Europeană. Este parte a familiei europene, iar familia trebuie să rămână unită atât în vremurile bune, cât și în cele dificile”!
Sursa: eesc.europa.eu
La mulți ani pentru 2023!