În 2023, agenda politică internă va fi pusă sub presiune în continuare de războiul din Ucraina, de șantajul energetic al Federației Ruse și de „marionetele” rusești din Republica Moldova (încurajez consultarea articolelor publicate anterior pe blog privind I. Ceban, I. Dodon, I. Șor și alte personaje aflate pe ștatul de plată al agenților ruși). În privința energiei electrice, Moldova va primi în continuare sprijinul necondiționat al Uniunii Europene, SUA și România. Partidul Acțiune și Solidaritate va continua să fie fracțiunea politică care a început reforma și drumul european al Republicii Moldova. Pentru continuarea demersurilor inițiate de aceștia, trebuie ca partidul să rămână la guvernare și în 2023, opoziția, pro-rusă nu va face altceva decât „îngroape” pașii mari deja făcuți de Moldova către calitatea de membru al UE.
Un alt subiect care va ocupa primele pagini ale presei va fi legat de alegerile locale. Acestea sunt planificate pentru perioada octombrie-noiembrie 2023 și sunt primele alegeri organizate la 3 ani de la câștigarea alegerilor prezidențiale de către Maia Sandu și 2 ani de la începutul guvernării PAS. Alegerile din acest an pot ajuta Moldova suplimentar în manifestarea hotărârii de a ieși de sub influența lui Putin. Anul 2023 reprezintă și sfârșitul unui mandat de 4 ani al lui Ion Ceban, primarul Chișinăului (pentru o imagine mai clară asupra personajului recomand articole publicate anterior pe blog).
Apărarea Republicii Moldova, aflată la o aruncătură de băț de războiul din Ucraina!
Pentru anul 2023, Republica Moldova va majora bugetul pentru Apărare cu circa 70%, Maia Sandu susținând că este necesar ca armata să fie dotată cu echipament modern, o prioritate a guvernării, justificată de războiul din țara vecină și de amenințările făcute în mai multe rânduri de oficiali de la Kremlin.
Date fiind rachetele care au survolat nestingherite sau care s-au prăbușit pe teritoriul Republicii Moldova, resursele financiare suplimentare prevăzute pentru 2023 vor fi direcționate spre consolidarea protecției spațiului aerian. Pentru că, pe bună dreptate, odată cu debutul invaziei militare ruse în Ucraina, Maia Sandu a început să vorbească despre necesitatea ca țara noastră să aibă o armată puternică, insistând că „neutralitatea nu înseamnă demilitarizare” și că armata trebuie modernizată ca să fie capabilă să-și îndeplinească misiunea, mai ales dacă Rusia va ataca Republica Moldova, așa cum a atacat Ucraina.
În acest context, în cadrul vizitei realizate, în octombrie 2022, de către fostul ministru al Apărării din Germania, Christine Lambrecht, declara că armata Republicii Moldova va fi dotată cu drone militare și alte echipamente moderne cu ajutorul Germaniei. Un prim semn este primirea unui lot de blindate „Piranha” din partea Germaniei, la început de 2023, donație despre care regimul separatist de la Tiraspol nu a ezitat să afirme că „amenință stabilitatea în regiune”.
Sursa: joint-forces.com
Declarația liderilor de la Tiraspol nu este o surpriză pentru guvernul de la Chișinău, care știe foarte bine ce se află pe celălalt mal al Nistrului și nu exclude riscul declanșării unui conflict intern de către regimul separatist transnistrean, la “sugestia” Federației Ruse și cu ajutorul trupelor ruse din Transnistria. Rusia are circa 1700 de soldați în Transnistria, împărțiți în două categorii: așa-zișii pacificatori ruși și militarii ruși din GOTR, care se află fără mandat în Republica Moldova, sub pretextul că păzesc depozitul de muniții de la Cobasna, acolo unde sunt stocate 20000 de tone de muniții de pe timpul Uniunii Sovietice.
De menționat că, după ce autoritățile moldovene au interzis, în 2015, rotația militarilor ruși prin intermediul aeroportului din Chişinău, iar autoritățile ucrainiene au denunțat acordul cu Rusia, Moscova a demarat o campanie de recrutare a locuitorilor din Transnistria care au cetățenie rusă. Prin aceste acțiuni, Rusia și-a manifestat din nou „bunele intenții” față de susținătorii lor din Transnistria prin implicarea acestora într-un război al cărui scop este strict al Kremlinului.
În context, menționăm că Institutul pentru Studiul Războiului din Marea Britanie, crede că: „forţele ruse şi proxy au continuat să se mobilizeze în Transnistria”, după ce generalul Rustam Minnekaiev a anunțat că Federația Rusă caută să operaționalizeze „un coridor terestru spre Crimeea, precum și să dețină controlul asupra infrastructurii vitale a economiei ucrainene, porturile de la Marea Neagră prin care sunt livrate produse agricole și metalurgice”.
Șantajul energetic rusesc și istețimea guvernului de la Chișinău!
Cu privire la șantajul energetic rusesc, ar putea părea o poveste fără sfârșit dat fiind faptul că începutul anului 2023 aduce vestea că Gazprom ar urma să majoreze prețul gazului pentru Republica Moldova cu aproape 60%.
Sursa: protv.md
Din fericire, Republica Moldova beneficiază de sprijin financiar din partea Uniunii Europene și Statelor Unite ale Americii pentru consolidarea securității energetice prin conectarea elementelor-cheie ale sectorului energetic cu sistemele europene, precum și prin atragerea de investiții în producția locală de energie, diversificarea aprovizionării cu gaze naturale și creșterea eficienței energetice.
Ca urmare, guvernul de la Chișinău este în măsură să compenseze parțial creșterea tarifelor la energie prin Programul „Ajutor la contor” din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, sprijinind astfel gospodăriile sărace din punct de vedere energetic prin compensații (pe termen scurt) și intervenții de eficiență energetică (pe termen lung).
De asemenea, guvernul de la Chișinău va continua în demersul său de înlăturare a monopolului energetic al Moldovagaz și Inter RAO, prin cumpărarea de către Energocom a unor cantități semnificative de gaz din România și stocarea acestora în depozitele subterane din România și Ucraina, precum și prin construirea unor linii de interconectare pentru energie electrică cu România (de exemplu Vulcănești-Chișinău, de 400 kilovolți sau Bălți-Suceava de 330 kilovolți – care să ofere independență pentru importul de energie electrică față de liniile de transport din Ucraina afectate de bombardamentele rusești), respectiv prin construirea a două termocentrale care ar urma să genereze împreună 300 de megawați, precum și prin investiții în crearea unui sistem de energie regenerabilă.
Ajutorul financiar pentru reforme economice și creșterea nivelului de trai al populației de la Uniunea Europeană!
În 2022, deficitul bugetar al Republicii Moldova a fost de circa 14,6 miliarde lei sau 5,2% din PIB, iar pentru 2023 guvernul de la Chișinău estimează că deficitul va fi de 18,5 miliarde lei sau 6% din PIB. De aceea, guvernul a luat decizia ca, în 2023, bugetul de stat să fie suplinit cu circa 11-12 miliarde de lei, plus granturi de trei miliarde din partea partenerilor externi.
În plus, din poziția de candidat la aderare la UE, Republica Moldova va avea acces la fonduri de pre-aderare, prin Instrumentul pentru Asistența de Preaderare (IAP). Pentru 2021-2027, pachetul bugetar IAP este de 14,162 miliarde euro, obiectivul principal al programului fiind investițiile în sfera socio-economică.
De asemenea, Comisia Europeană va publica o primă evaluare tehnică despre măsura în care atât Republica Moldova a fost capabilă să adopte legislația europeană, în toamna anului 2023, când Moldova va fi inclusă în pachetul de extindere al UE.
Alegerile locale și provocările la adresa democrației din Republica Moldova!
Ar fi bine ca Partidul Acțiune și Solidaritate să se mențină la guvernare neexistând o opoziție care ar putea să vină cu soluții la problemele cu care se confruntă Republica Moldova.
Mai mult ca sigur, alegerile locale din toamna lui 2023 vor fi marcate de scandalurile pe care Ilan Șor și restul forțelor politice (susținute de la Kremlin cu bani mulți) vor încerca să le provoace, precum și de finanțările ilegale pe care aceste forțe politice le vor arunca în joc pentru a mitui electoratul!
Sursa: balkaninsight.com
Primarul Capitalei, Ion Ceban, va candida la alegerile pentru Primăria Chișinău, din partea Partidului „Mișcarea Alternativa Națională” care va atrage, unul câte unul, politicieni din Partidul Socialiștilor, care deja a pierdut un deputat în favoarea lui Ion Ceban. Partidul Socialiștilor se confruntă cu probleme de imagine în condițiile în care se află sub acuzare oficială pentru finanțarea ilegală, iar Igor Dodon este cercetat penal.
Sursa: ipn.md
În acest context, mișcarea lui Ion Ceban se vrea o alternativă pentru Partidul Socialiștilor, primarul Chișinăului având sprijinul Kremlinului în acest demers, având în vedere că Moscova susține orice mișcare filo-rusă din Moldova care are șanse de succes, dar vizează și poziționarea unei mișcări politice pro-europene care să rupă din voturile PAS, pe care s-o controleze.
Cel scos la înaintare ca pro-european de către ruși este același Ion Ceban care evita să vorbească despre perspectivele aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în contextul obținerii statutului de țară candidat, preferând să declare că perspectiva Republicii Moldova este “să atingă nivelul standardelor țărilor din sud-estul Europei”. Cât a fost socialist, același Ion Ceban a promovat ortodoxismul rus şi „valorile tradiţionale” și a pledat împotriva semnării Acordului de Asociere cu UE, deși în perioada 2008-2009 era chiar șeful secretariatului comisiei naționale pentru integrare europeană din guvern.
Ca primar în funcție al Chișinăului, Ion Ceban a impus un buget local electoral al Chișinăului, pentru anul 2023, cu sprijinul consilierilor locali din PSRM și Platforma DA, care cuprinde mecanisme de utilizare a banilor publici pentru campania sa electorală (podcast-uri în care funcționarii primăriei îl laudă, ziare și sondaje de opinie cu finanțare de la bugetul local în care se arată cât de bine trăiesc locuitorii din Chișinău sub conducerea lui).
Să nu uităm nici că Ion Ceban și Igor Dodon au beneficiat, primul în competiția pentru fotoliul de primar al Chișinăului, din 2019, iar cel de-al doilea în cursa pentru președinție, în 2020, de sprijinul unor “consultanți politici” ruși, Gudilin (fost ofițer FSB), Grak și Gonin.
În plus, Igor Ciaika, fiul fostului procuror general al Rusiei ar fi intermediat o alianță între Igor Dodon și Ilan Șor, iar firmele lui ar fi fost folosite ca paravan pentru a direcționa bani către partidele politice pro-ruse din Moldova, o parte dintre aceste fonduri fiind alocate pentru mită și fraudă electorală.