Ce i-a cășunat Federației Ruse să amenințe că atacă Republica Moldova? Că doar nu a ocupat deja Ucraina (Doamne ferește!) deși se chinuie de un an. Supărarea pare a fi provocată de premierul Dorin Recean care a făcut apel pentru soluționarea pe cale pașnică a diferendului transnistrean, subliniind însă că asta înseamnă că Federația Rusă trebuie să-și evacueze soldații, armamentul și muniția din Transnistria.
Totul se întâmplă pe fondul unui război hibrid dus de Federația Rusă în regiune, care răspândește știri false în Transnistria, pe zeci de canale de Telegram despre așa-zisa intenție a Ucrainei de a trimite soldați în Transnistria pentru a pune stăpânire pe depozitele de armament rusesc de la Cobasna.
Sursa: ft.com
Aceste știri false sunt preluate apoi tot de Federația Rusă, pentru a „avertiza” SUA, NATO și Ucraina că „un atac asupra Transnistriei va fi considerat un atac asupra Rusiei” și că „acțiunile care vor crea pericole în Transnistria vor determina Rusia să-și apere cetățenii, forțele pacificatoare și depozitele cu muniții din regiune”.
Din punctul lor de vederea, „cadrul legal” pentru o eventuală desantare a armatei ruse în Republica Moldova a fost deja creat, prin decizia lui Vladimir Putin de a anula un decret, din 2012, care stipula faptul că soluționarea conflictului transnistrean trebuie realizată „pe baza respectării suveranității, integrității teritoriale și statutului de neutralitate al Republicii Moldova”.
Mai mult, așa-numitul Minister al Apărării de la Tiraspol anunța, la începutul acestei luni, inițierea recrutărilor în rândul „pacificatorilor” din Transnistria, pentru a participa, pe o perioadă de trei luni, la „antrenamente militare”, anunțul fiind adresat bărbaților cu vârsta sub 55 de ani, apți pentru serviciul militar, care vor primi îmbrăcăminte, cazare, masă și un salariu lunar de 2.800 de ruble transnistrene (aproximativ 300 de euro).
Premierul Dorin Recean face însă apel la calm, declarând că Federația Rusă nu are resurse suficiente pentru escaladarea conflictului militar și nici nu poate ajunge cu armata în Republica Moldova, iar armata moldovenească are capacitatea de a face față unor eventuale escaladări ale situației din Transnistria. De asemenea, Dorin Recean se declară optimist cu privire la faptul că autoritățile de la Tiraspol „sunt aliniate” cu cele de la Chișinău în dorința de asigura pacea și securitatea în regiune, mai ales că aproape 75% din schimburile comerciale ale Transnistriei se fac cu state din UE.
De menționat aici și declarația lui Claus Neukirch, la finalul mandatului său de șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova, conform căruia: „cu cât mai atractiv va fi malul drept al Nistrului pentru populația de pe malul stâng, cu atât mai ușoară va fi soluționarea conflictului transnistrean”, mai ales că autoritățile de la Chișinău își manifestă disponibilitatea de a demara un dialog în format „1+1” pentru a găsi o soluție pentru conflictul transnistrean, bazată pe suveranitatea, integritatea teritorială, independența Republicii Moldova, cu asigurarea unui statut special pentru Transnistria, obiectivul fiind de a păstra pacea în Moldova, făcând un apel către administrația transnistreană să nu provoace noi riscuri și amenințări de securitate.
Contextul este favorabil acestor negocieri în format „1+1” întrucât, după invadarea Ucrainei de către armata rusă, Federația Rusă și Ucraina, state membre ale formatului „5+2” de soluționare a conflictului transnistrean, sunt în stare de război. Din nefericire, nu se întrevede un final al invaziei ruse în Ucraina, deci este dificil de anticipat viitorul acestui format de negocieri! În plus, după 28 februarie 2022, Ucraina a închis granița moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean, fapt care deja a generat necesitatea demarării unor discuții directe, în format „1+1”, între Chișinău și Tiraspol.