Deunăzi, portul ucrainean de la Reni, aflat ladoar 5 km de Giurgiulești, a fost atacat cu drone rusești, incident care readuce în prim plan amenințarea lui Vladimir Saldo, șeful numit de Rusia în regiunea Herson, care sugera că rușii vor arunca în aer podul Galați-Giurgiulești care face legătura dintre România și Moldova.
Acest incident readuce în prim plan întrebarea referitoare la cine va sprijini Republica Moldova în cazul în care amenințările tot mai belicoase ale rușilor se vor materializa?
Conform sondajelor, atunci când moldovenii sunt întrebați de la cine ar putea obține Republica Moldova ajutor militar, dacă s-ar confrunta cu o situație similară cu cea din Ucraina, 20,8%, spun că de la România, 16,5% de la ajutorul UE și doar 10,5% de la NATO.
Cel mai recent sondaj, făcut public luna aceasta, arată că aproape jumătate dintre moldoveni consideră că menținerea neutralității în Constituție este „cea mai bună soluție de securitate în acest moment” în vreme ce, la finele anului trecut, sondajele arătau că numărul celor care își pun speranța în NATO și care ar accepta o eventuală aderare a țării la Alianța Nord Atlantică este în creștere, dar relativ lentă: doar 22,4% dintre moldoveni ar vota pentru aderarea Moldovei la NATO, iar 54,5% ar fi împotrivă.
Posibile explicații pentru această situație sunt stereotipurile din perioada sovietică și efectul propagandei rusești care a cultivat frica față de NATO, inconsecvența mesajelor transmise de formațiunile politice aflate la guvernare, mesajele politicienilor pro-ruși care au transformat NATO într-o sperietoare (o coaliție militară care aduce război), precum și statutul de neutralitate al Moldovei și frica moldovenilor de a irita Rusia, în special după ce Putin a invadat Ucraina, invocând tocmai dorința acestei țări de a adera la NATO.
Cum altfel, actuala conducere pro-europeană condamnă agresiunea rusă asupra Ucrainei și încearcă să conștientizeze populația cu privire la pericolul reprezentat de Federația Rusă pentru securitatea Republicii Moldova dar nu cere aderarea la NATO, pentru că nu există încă suficient sprijin popular în rândul moldovenilor pentru acest deziderat.
Nici NATO nu este dispus să mai fie luat prin surprindere, în cazul unei eventuale invazii militare a Federației Ruse în Moldova, la reuniunea miniștrilor de Externe din anul 2022, de la București, invitând în premieră Republica Moldova la discuții. La acea dată, Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, declara că partea militară a Alianței, Comandamentul Aliat Suprem a primit autoritatea de a deplasa forțe în regiunea Mării Negre oricând este nevoie și „dacă este necesar pot fi aduse forțe suplimentare la sol și pe mare”.
Mai mult, luna trecută, Jens Stoltenberg declara că Alianța Nord-Atlantică caută modalități de a ajuta Republica Moldova să-și sporească securitatea și capacitatea de apărare și să-și securizeze spațiul aerian, subliniind faptul că NATO a securizat spațiul aerian al Republicii Moldova cu prilejul celei cea de-a doua ediții a Summitului Comunității Politice Europene.
Angajamentul NATO este demonstrat și de invitarea Republicii Moldova la summit-ul alianței, care a avut loc luna aceasta la Vilnius. În context, chiar dacă nu s-a vorbit deloc despre posibila aderare a Moldovei la NATO, propaganda rusească nu uită să trâmbițeze că aderarea Moldovei la NATO „crește riscul de destabilizare a țării”, încercând să acrediteze ideea că Moldova este atrasă de Occident în cursa înarmării și agitând sperietoarea „sfârșitului păcii în Moldova”, în cazul renunțării la neutralitate.