Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a cerut țărilor europene să își crească producția de arme, pentru a spori livrările către Ucraina şi pentru a preveni o confruntare cu Moscova „care ar putea dura zeci de ani”, pentru că, deși: „nu există o amenințare militară iminentă împotriva niciunui aliat, auzim amenințări regulate din partea Kremlinului împotriva ţărilor NATO”.
Același lucru îl afirmă și David Petraeus, fost director al Agenției Centrale de Informații, care a avertizat că dacă Vladimir Putin își îndeplinește obiectivele în Ucraina, atunci Rusia „va lua la țintă” Republica Moldova sau unul dintre statele baltice: „Moldova va fi următoarea luată la țintă, sau poate unul dintre statele baltice. Henry Kissinger a spus că apărarea NATO acum începe la granița dintre Ucraina și Rusia și sunt total de acord cu asta”.
Într-adevăr, războiul din Ucraina este în plină desfășurare, iar armata rusă continuă să sufere înfrângeri, însă aparent inepuizabila capacitate de regenerare a armatei ruse trage un semnal de alarmădecidenților din statele-membre NATO. „Pregătirea” pentru cel mai sumbru scenariu în Ucraina presupune ca NATO să-și pună la punct capacitatea de reacție rapidă în cazul unei agresiuni din partea Rusiei. Însă, aproape toate statele-membre NATO au probleme cu recrutarea ori atragerea de personal în forțele armate, caz în care programele de înzestrare și modernizare pe care le-au demarat în ultimii ani nu înseamnă nimic dacă nu dispun și de numărul necesar de militari care să opereze respectivele echipamente de luptă. Pe flancul estic al NATO, agresivitatea Rusiei este cea mai evidentă, Rusia amenințând România, Polonia și Slovacia că: “dacă avioane F16, folosite de Ucraina, vor decola de pe teritoriul acestor state, Moscova va considera că acea țară participă la conflict şi va lua măsurile adecvate”.
La ce trebuie să se aștepte Republica Moldova în acest context?Dacă este să ne luăm după Serghei Lavrov, Republica Moldova este „următoarea victimă a războiului hibrid declanșat de Occident împotriva Federației Ruse”, acuzând Occidentul că a „torpilat” planul rusesc de soluționare a conflictului transnistrean propus în urmă cu 20 de ani, iar acum „ucide” formatul de negocieri „5+2”.
Dat fiind cazul Transnistriei, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, Rusia ar putea ridica pretenții similare față de Republica Moldova ca și în cazul Ucrainei: „Rusia ar putea încerca să-și justifice eforturile de agresiune sau destabilizare în Moldova, pretinzând că rezidenții transnistreni sunt în pericol”, o justificare pregătită din timp pentru o viitoare invazie militară, prin încadrarea Rusiei drept protector al „vorbitorilor de limbă rusă amenințați”.
În acest scenariu, Mircea Geoană consideră că, din punct de vedere militar, Republica Moldova nu are motive de îngrijorare, dar există preocupări serioase în privința unui război hibrid, în contextul parcursului pro-european al Chișinăului și al alegerilor prezidențiale din acest an. Această părere este împărtășită și de premierul Dorin Recean: „din punct de vedere militar, Rusia nu reprezintă o amenințare directă pentru Republica Moldova, atât Ucraina, cât și unele state NATO și-au consolidat suficient capacitățile de apărare în zonă”.
În ceeace-l privește pe ministrul Anatolie Nosatîi, Federația Rusă reprezintă cel mai mare pericol la adresa Republicii Moldova, în special prin războiul hibrid lansat împotriva Chișinăului și prin staționarea ilegală a trupelor sale în stânga Nistrului, sens în care acesta a subliniat că se va investi mai mult în securitate, inclusiv în supravegherea spațiului aerian.