Congresul așa-numiților „aleși locali de toate nivelurile”, care a avut loc doar de șapte ori în trei decenii, convocat la finele lunii trecute de Vadim Krasnoselski, a luat decizia de a solicita Consiliului Federației şi Dumei de Stat a Rusiei implementarea de măsuri de “protecţie” a Transnistriei în condiţiile „creşterii presiunii” din partea Republicii Moldova. De menționat că un astfel de “congres” nu a mai avut loc din 2006, atunci când „aleșii locali” din regiunea transnistreană au validat un „referendum” la care alegătorii au decis că vor independență față de Republica Moldova şi unirea cu Federația Rusă.
Revenind în prezent, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a făcut o analiză a textului adoptat la congres, semnalând că a fost folosit cuvântul “zaşcita”, care înseamnă atât “apărare”, cât şi “protecţie”, probabil pentru a crea cadrul necesar Rusiei pentru a interpreta “apărarea” într-un sens militar.
Reacția Ministerului rus de Externe la declarația transnistrenilor este că „protejarea intereselor populației din Transnistria, compatrioților noștri, este una dintre prioritățile noastre” asta după ce, cu doar două săptămâni înainte, Serghei Lavrov amenința Republica Moldova spunând că „regimul care s-a instalat la Chişinău calcă pe urmele regimului de la Kiev, anulează tot ce este rusesc, discriminează limba rusă în toate domeniile şi, împreună cu ucrainenii, exercită presiuni economice serioase asupra Transnistriei”.
Mai mult, Serghei Lavrov solicită “regimului de la Chişinău, condus de cetăţeni români, care nu fac un secret din faptul că vor să anexeze Republica Moldova la România, ca acest regim să nu mai blocheze procesul de negocieri” pentru Transnistria, pentru că Rusia “nu-i va lăsa pe cei 200 de mii de cetățeni ruși din regiunea transnistreană să fie victime ale comploturilor vestice”, deși Vladimir Putin a anulat, anul trecut, un decret cu privire la cursul de politică externă al Rusiei care conținea prevederea că Rusia „va continua să se implice activ în căutarea modalităților de soluționare a problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al Republicii Moldova, cu stabilirea unui statut special pentru Transnistria”.
Dar nu este niciun secret că Rusia promovează o retorică despre “compatrioții Rusiei din străinătate” atât pentru a justifica războiul din Ucraina, cât şi pentru a folosi acest mesaj și în alte ţări în care trăiesc “compatrioţi” ruşi, această justificare fiind uzitată și când trupele ruseşti au ocupat Transnistria, în 1992. Pentru Transnistria, cel mai sumbru scenariu este ca Rusia să decidă anexarea, pentru a justifica o intervenţie militară împotriva Republicii Moldova.
Însă, conform Maiei Sandu, lipsa de reacție a lui Putin față de acest subiect arată că acest scenariu este mai puțin probabil decât cel în care Rusia vrea să-i sperie pe moldoveni, în prag de alegeri prezidențiale, pentru a-și impune propria camarilă politică.