Maia Sandu și contracandidații săi în alegerile prezidențiale

În varianta în care, la sfârșitul acestei luni, ar avea loc alegeri prezidențiale, Maia Sandu ar obține 33,3% din voturi, fiind urmată de Igor Dodon cu 23,8%, Ion Ceban și Ion Chicu cu câte 6,7%. Un alt sondaj, de la începutul lunii martie arată că pentru Maia Sandu ar vota 29,8%, Igor Dodon ar acumula 14,8%, Ilan Șor – 8,5%, Ion Chicu – 5%, Irina Vlah – 4,8%, Ion Ceban – 4,5% și Renato Usatîi – 4,4%.

În acest context, se pare că Rusia vizează realizarea unei alianțe politice între Igor Dodon, Ion Ceban, Ion Chicu și Irina Vlah. Și Igor Dodon susține că PSRM este gata să discute cu partidele de opoziție pentru identificarea unui candidat unic, în vreme ce Renato Usatîi declara că, la alegerile prezidențiale, din partea Rusiei vor candida Igor Dodon sau Irina Vlah.

La rândul lui, Ion Chicu (deși nu exclude o candidatură la alegerile prezidențiale) consideră că un candidat unic, care să nu fie: din cei „unși” de americani, ruşi sau alte forțe geopolitice, va fi în stare să consolideze cetățenii Republicii Moldova”.

Dar cine sunt contracandidații Maiei Sandu la alegerile prezidențiale de anul acesta?

1. Igor Dodon este cel care primea, de la oligarhul Vladimir Plahotniuc, un “kuliok” care conținea o sumă estimată între șase sute de mii și un milion de dolari SUA, pentru plata salariilor PSRM, faptă pentru care Dodon este trimis în judecată „pentru corupere pasivă și finanțare ilegală a partidului politic din partea unei organizații criminale, săvârșite pe durata exercitării mandatului său”.

Mai mult, în încercarea de a influența alegerile prezidențiale din 2020 și cele parlamentare din 2021, Igor Dodon era sfătuit de “consilierii ruși” Iuri Gudilin (fost ofițer FSB), Olga Grak și Leonid Gonin cum să folosească Ministerul rus de Interne pentru a localiza cetățenii moldoveni care trăiesc în Federația Rusă și să-i convingă să voteze pentru el, precum și cum să folosească presa rusă pentru a se promova. Totodată, Igor Dodon solicita Rusiei 11,5 milioane de euro pentru pregătirea campaniei electorale la alegerile din 2020, după ce anterior, la alegerile din 2016, un deputat rus îi trimisese o finanțare de 1,5 milioane de euro, prin intermediul Westerby Limited, un off-shore din Bahamas

2. Ion Ceban, primarul pro-rus și anti-european al Chișinăului, care a anunțat că nu exclude o candidatură la alegerile prezidențiale, este cel care organiza acțiuni de protest în fața sediului Comisiei Europene, declarând că nu oficialii europeni decid destinul Republicii Moldova și că Republica Moldova poate să se dezvolte economic doar în cadrul unei uniuni cu Federația Rusă! Mai mult, Ion Ceban este cel care iniția un proiect de lege, alături de Igor Dodon, pentru denunțarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană și vota împotriva ratificării acestui acord în Parlamentul de la Chişinău.

Ion Ceban și partidul său apar și în comunicatul de presă al Oficiului pentru Controlul Activelor Străine din cadrul Trezoreriei SUA, pentru faptul că a beneficiat, în competiția pentru primăria Chișinăului, din 2019, de sprijinul “consultanților politici” ruși, Iuri Gudilin (fost ofițer FSB), Olga Grak și Leonind Gonin. De dată recentă, în pragul alegerilor locale din 2023, Ion Ceban apărea, din nou, într-o imagine alături de Olga Grak. Mai mult, partidul lui Ceban apare dintr-un deviz de cheltuieli electorale, în valoare de 19.000 de dolari, “decontat” la Moscova de către consilierul politic Vladimir Șiroboko.

3. Irina Vlah a avut întotdeauna o poziție fermă pro-rusă şi a făcut parte doar din partide pro-ruse. Astfel, Irina Vlah a deținut două mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, din partea Partidului Comuniștilor condus de Vladimir Voronin, după care a devenit guvernator al Găgăuziei, funcție câștigată cu ajutorul socialiștilor, iar cel de-al doilea mandat l-a câștigat în calitate de candidat independent, însă promovând un puternic mesaj pro-rus.

Canalele pro-ruse de pe rețelele de socializare o prezintă deja pe Vlah drept candidată la prezidențiale. Mai mult, canalele propagandistice ruse o victimizează, susținând că este urmărită de serviciile speciale de la Chişinău pentru că „Maia Sandu a ordonat structurilor de forță să discrediteze viitorul candidat la alegerile prezidențiale”.

Legăturile strânse cu Rusia sunt dezvăluite și de o investigație a Ziarului de Gardă conform căreia, în perioada ianuarie 2023 – ianuarie 2024, Irina Vlah a fost în Rusia de mai multe ori. De asemenea, în luna mai 2023, Irina Vlah publica mai multe fotografii de la Forumul Economic Internațional “Rusia – Lumea Islamică: KazanForum”, în una dintre ele, în spatele acesteia aflându-se portretul lui Vladimir Putin. Mai mult, la întrebarea jurnaliștilor despre poziția ei față de războiul din Ucraina, Irina Vlah a evitat să dea un răspuns clar.

4. Renato Usatîi este menționat în cazuri de crimă, în diverse scandaluri, precum şi în atacul asupra băncii moldovenești „Universalbank“, fiind învinuit și de violarea secretului corespondenței, după ce a publicat înregistrări cu convorbiri telefonice dintre fostul premier moldovean Vlad Filat, arestat pentru corupție, şi omul de afaceri Ilan Șor. Mai mult, în noiembrie 2014, RISE Project publica un film documentar în care prezenta implicarea lui Renato Usatîi în tentativa de omor asupra omului de afaceri rus Gherman Gorbunţov.

Distribuie pe

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *