Început de an cu vești bune pentru Republica Moldova, pe calea aderării la Uniunea Europeană, autoritățile dând publicității Programul Național de Aderare la Uniunea Europeană pentru perioada 2025–2029, care ghidează reformele necesare pentru apropierea țării de standardele europene, care oferă o viziune coerentă asupra reformelor, stabilește responsabilitățile instituțiilor, termenele de implementare și mecanismele de monitorizare a progresului.
Programul integrează și obiectivele Agendei de reforme din Planul de Creștere 2025–2027, incluzând măsuri legislative pentru armonizarea legislației naționale cu normele UE, acțiuni de implementare și consolidare a capacităților instituționale, precum și foi de parcurs pentru reforma administrației publice, statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice.
Actualizarea programului reflectă progresele făcute de Republica Moldova în dialogul cu Uniunea Europeană, inclusiv evaluările recente ale Comisiei Europene și recomandările din Raportul de Extindere 2025.
În context este de menționat că, în concluziile publicate de Președinția daneză a Consiliului UE, după reuniunea Consiliului Afaceri Generale, desfășurată la finalul anului 2025, Uniunea Europeană constata progrese importante ale Republicii Moldova în procesul de aderare și confirma că toate cele șase clustere de negocieri sunt pregătite pentru a fi deschise.
Ca atare, Republica Moldova a primit acordul tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Deși deschiderea oficială rămâne blocată de Ungaria (care se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, din motive politice), Uniunea Europeană a ales o cale alternativă, deschizând aceste capitole pe dimensiunea de îndeplinire tehnică a criteriilor de aderare.
Mai mult, Uniunea Europeană a apreciat că avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene a avut loc într-un context extrem de complicat, marcat de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, de atacuri hibride și de presiuni constante asupra securității energetice. Pe plan economic, UE a remarcat progresele în direcția unei economii de piață funcționale, reafirmându-și sprijinul pentru implementarea Planului de Creștere pentru Republica Moldova.
Acest Plan de Creștere are două componente-cheie: reformele și investițiile, iar Agenda de Reformă cuprinde 56 de reforme și 153 de măsuri concrete, structurate în șapte domenii: dezvoltarea afacerilor și sprijinirea agriculturii moderne; drumuri mai bune; rețele digitale rapide și accesibile; o administrație fiscală eficientă și transparentă; servicii publice mai bune în educație, sănătate și asistență socială; protecția mediului și dezvoltarea energiilor regenerabile; siguranță energetică și investiții în infrastructura critică; combaterea corupției și consolidarea justiției.
În ceea ce privește investițiile, acestea vor avea un impact direct în viața de zi cu zi a moldovenilor, prin operaționalizarea unor proiecte precum: construcția drumului autostradă Chișinău-Ungheni, construcția a 2 spitale regionale moderne la Bălți și Cahul, modernizarea infrastructurii de apă canalizare și drumuri în localități, subvenții pentru industrializarea și modernizarea agriculturii, eficientizarea energetică a clădirilor publice și private.
De menționat că, în 2025, de Ziua Europei, Uniunea Europeană și Republica Moldova semnau acest Plan de Reforme și Creștere Economică pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, din care Republica Moldova ar putea primi o nouă tranșă la începutul acestui an, după ce a primit deja 270 de milioane de euro (iulie 2025), respectiv 18,9 milioane de euro (septembrie 2025).
La început de an nu putem să nu semnalăm și declarația Martei Kos, comisarul UE pentru extindere, care a reiterat că forul european sprijină obiectivul autorităților moldovene de a încheia negocierile de aderare în anul 2028, considerând că este un obiectiv „ambițios, însă realizabil”, respectiv declarația lui Gert Jan Koopman, directorul general al Direcției Generale pentru Extindere și Vecinătatea Estică a Comisiei Europene: „dacă ar fi să fac un clasament al succesului înregistrat de statele candidate în procesul de implementare a Planului de Creștere, atunci Moldova va fi prima”.

