Republica Moldova reușește să doboare recorduri după recorduri. Dacă anul 2024 a fost anul confirmării direcției pro-europene, prin referendumul care a dus la introducerea în Constituție a acestui deziderat al moldovenilor, simultan cu încrederea acordată Maiei Sandu să ducă la îndeplinire această dorință (prin obținerea unui nou mandat de Președinte), anul 2025 a adus și majoritatea parlamentară, necesară Partidului Acțiune și Solidaritate pentru a vota un guvern pro-european care să implementeze reformele necesare în acest scop.
Alegerile parlamentare din 2025 au fost încă un test pentru stabilitatea direcției pro-europene, în ciuda unor ingerințe externe. Totuși, cetățenii Republicii Moldova nu s-au lăsat păcăliți sau cumpărați pentru a vota anti-european, motiv pentru care PAS a câștigat 55 dintre cele 101 de mandate de parlamentari, ceea ce înseamnă nu doar că PAS a rămas prima forță politică, dar a reușit din nou să formeze singur guvernul, fără negocieri de coaliție. Pentru Republica Moldova, acest lucru a reprezentat semnalul că direcția reformelor, lupta împotriva corupției și integrarea europeană, promovate de PAS încă din 2021, primesc încă un mandat de încredere din partea cetățenilor.
Bucuria a fost împărtășită și de Uniunea Europeană care a salutat victoria taberei pro-europene, apreciind că aceasta transmite un „mesaj puternic şi clar”, în pofida amestecului Rusiei (campanii de dezinformare, rețele de troli, deepfake-uri generate prin inteligență artificială, dar și sprijinul unor biserici ortodoxe și proteste anti-guvernamentale, plătite de Ilan Șor și acoliții acestuia cu banii Federației Ruse). La acea dată, Ursula Von der Leyen transmitea moldovenilor: „Moldova, ai reușit din nou. Nicio încercare de a semăna frică sau dezbinare nu ți-ar putea înfrânge determinarea. Alegerea ta a fost clară: Europa. Democrație. Libertate. Ușa noastră este deschisă. Și vom fi alături de tine la fiecare pas. Viitorul este al tău”.
Care era alternativa pentru Republica Moldova? Blocul Patrioților, condus de fostul președinte Igor Dodon, care și-ar fi dorit să formeze noul guvern pentru a avea puterea de-a bloca reformele necesare integrării europene.
De ce nu au reușit pro-rușii? Și pentru că anul 2025 a fost unul important pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, marcat de pași concreți în domeniul economic, financiar, digital și legislativ care s-au făcut resimțit pozitiv în viața cetățenilor.
Un moment important a fost adoptarea și semnarea, în martie 2025, a Planului de Creștere al UE pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, care vizează: crearea de întreprinderi și locuri de muncă noi, dublarea salariilor, acordarea de subvenții pentru agricultură și energie, construcția de spitale, extinderea locurilor în grădinițe, modernizarea drumurilor și podurilor de legătură cu Uniunea Europeană, precum și conectarea Republicii Moldova la rețeaua electrică europeană.
Pe dimensiunea procesului de aderare, Republica Moldova a finalizat, în septembrie 2025, procesul de screening pentru negocierile de aderare la Uniunea Europeană, deschizând calea către lansarea negocierilor propriu-zise.
Ca atare, Republica Moldova a primit acordul tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Evaluarea este inclusă în concluziile publicate de Președinția daneză a Consiliului UE, după reuniunea Consiliului Afaceri Generale, desfășurată pe 16 decembrie 2025.
La acea dată, Uniunea Europeană arăta că avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene a avut loc într-un context extrem de complicat, marcat de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, de atacuri hibride și de presiuni constante asupra securității energetice.
Ca atare, noul guvern pro-european al Republicii Moldova, care și-a preluat atribuțiile în urma votului cetățenilor la alegerile parlamentare, și-a făcut cunoscut programul de guvernare întitulat „UE, pace, dezvoltare”, în care se stipulează că Republica Moldova pășește într-o etapă de transformare profundă, orientată spre finalizarea procesului de integrare europeană: „După ani de reforme și consolidare instituțională, misiunea noului Guvern este ca integrarea să ducă, încă înainte de aderarea propriu-zisă, la beneficii concrete pentru oameni – investiții majore pentru o economie competitivă, locuri de muncă bine plătite, servicii publice accesibile și un stat prietenos, care răspunde nevoilor reale ale societății”.
Astfel, în procesul de integrare europeană, priorități vor fi finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană până în anul 2028, pregătind Republica Moldova pentru aderare; modernizarea cadrului juridic și instituțional prin implementarea Programului Național de Aderare 2025–2029, alinierea la acquis-ul Uniunii Europene și consolidarea capacităților instituționale pentru aplicarea acestuia, precum și consolidarea dialogului politic, instituțional și tehnic cu Uniunea Europeană și cu statele membre, în vederea accelerării integrării și a transferului de expertiză.