Rusia a utilizat resursele energetice ca instrument de presiune asupra Republicii Moldova încă din primii ani de independență, exploatându-le ca mijloc de influențare a politicii interne și externe a țării. Șantajul energetic al Rusiei a luat diverse forme, de-a lungul deceniilor, de la sistarea livrărilor de gaze naturale până la manipularea prețurilor și condițiilor comerciale.
Această dependență nu numai că a modelat peisajul economic al Moldovei, dar a influențat în mod repetat procesul său decizional politic, adesea în detrimentul suveranității naționale.
În ultimii ani, Republica Moldova a reușit să facă față din ce în ce mai mult șantajului energetic din partea Federației Ruse, iar în prezent își propune să atingă independența energetică completă până în 2050, cu 85% din energia electrică produsă din surse regenerabile, potrivit noii Strategii Energetice.
Printre obiectivele principale ale strategiei se numără modernizarea sistemelor termoenergetice din Chișinău și Bălți, granturi de până la 70% pentru renovări și eficiență energetică, precum și dezvoltarea capacităților de stocare și schimb energetic cu România și Uniunea Europeană.
Pentru că, spre deosebire de Moscova, Uniunea Europeană funcționează pe baza unor reguli previzibile. Furnizorii multipli și piețele competitive asigură că niciun actor unic nu poate dicta termenii, promovând securitatea și planificarea pe termen lung. În plus, finanțarea UE sprijină construcția de noi linii electrice, proiecte de energie verde și asistență de urgență în perioade de criză.
În acest proces, conexiunea cu România reprezintă o prioritate strategică, fiind esențială pentru consolidarea securității energetice naționale. Mai precis, dezvoltarea suplimentară a interconexiunilor energetice dintre Republica Moldova și România reprezintă un element strategic pentru creșterea rezilienței operaționale a sistemului electroenergetic al Republicii Moldova.
În prezent, Republica Moldova și România derulează o serie de proiecte majore de interconectare, menite să sporească capacitatea de transfer energetic, să îmbunătățească fiabilitatea rețelei și să asigure integrarea Republicii Moldova în sistemul energetic european: dezvoltarea liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești – Chișinău și extinderea stațiilor electrice Chișinău și Vulcănești, proiectul liniei electrice aeriene de 400 kV Bălți – Suceava și linia electrică aeriană de 400 kV Strășeni – Gutinaș.
Aceste proiecte vor permite ca infrastructura energetică a Republicii Moldova să fie integrată pe deplin în rețeaua occidentală, permițând modificarea direcției fluxurilor energetice, orientându-le de la modelul istoric de aprovizionare de la est către vest, către un flux invers, dinspre vest spre est. Această realocare a direcției energiei nu doar că va diversifica sursele și rutele de alimentare, reducând vulnerabilitățile generate de dependența excesivă de infrastructura regională din est, dar va spori și securitatea energetică a Republicii Moldova.
Cu privirea la alimentarea cu gaze, Republica Moldova nu mai este la cheremul Gazprom, încă din 2022, când acesta a redus drastic volumele de gaze naturale livrate în Republica Moldova, generând astfel o criză energetică în țară. Acest lucru se datorează, în mare măsură, interconexiunii prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, care conectează Republica Moldova la România și permite accesul țării la gazele de pe piața liberă, moldovenii au fost asigurați cu gaze naturale.